Ce a povestit Sergiu Jiduc, singurul explorator român de la National Geographic

Între 12-14 noiembrie 2018 a avut loc în București GreenTech Film Festival (primul festival zero carbon din România), ce a venit cu filme, dezbateri și ateliere tematice, cu scopul de a informa și educa publicul larg cu privire la tehnologiile verzi.
Din programul (care mi-a picat întâmplător în mână), mi-a atras atenția un titlu iar curiozitatea m-a făcut să mă duc la întâlnirea cu ‘’singurul explorator român de la National Geographic, Sergiu Jiduc’’.
Cu toate că nu merg de obicei la astfel de întâlniri cu subiecte științifice, mă bucur că am fost în sală și am avut privilegiul să ascult un tânăr explorator care a povestit despre cum vede el lumea și ce principii îl ghidează în demersurile sale.

E bine să ne păstrăm curiozitatea, să rămânem atenți la ce se întâmplă în jurul nostru și să ne conectăm cu oameni care au preocupări diferite de ale noastre. Apoi să încecăm să vedem lumea prin ochii lor.

Cine este Sergiu Jiduc?
Sergiu Jiduc locuiește în Londra și este de origine din Transilvania. În gimnaziu și liceu a descoperit alpinismul și geografia și a dezvoltat un atașament aparte pentru natură și studiul său. După ce a absolvit Colegiul Național Moise Nicoară din Arad a plecat, în 2010, să studieze Environmental Geoscience la Universitatea din Edinburgh, urmat de un Master în Ştiinţă în Environmental Technology la Imperial College din Londra.
A primit granturi importante pentru cercetare, primul său grant National Geographic fiind acordat în 2012 pentru evaluarea schimbărilor peisagistice din Anzii Peruani.

La cei 27 ani Sergiu Jiduc este singurul explorator român din cadrul National Geographic Society, este cercetător în științele Pământului și expert în strategii de dezvoltare sustenabilă.
Sergiu a făcut ascensiuni în munții Himalaya, Karakoram, Thien Shan, Anzi, Alpi, Caucaz și este cel mai tânăr alpinist român (la 19 ani) care a ajuns pe vârful Khan Tengri (7.010 m) din Munții Thien Shan, Kazahstan.

Pe lângă alpinism, Sergiu Jiduc este comunicator științific, a colaborat cu Festivalul Internațional de Științe din Edinburgh și a susținut discursuri la evenimente precum TEDx Londra, Flood Expo Londra, seminarele de explorare ale Societății Regale de Geografie din Londra, Societatea de Explorare a Universității din Oxford etc. Este, de asemenea, fotograf peisagist și un aspirant regizor de film.

În prezent Sergiu Jiduc lucrează pentru Climate Bonds Initiative, o organizație non-profit care susține exclusiv mobilizarea pieței obligațiunilor de 100 trilioane de dolari pentru finanțarea soluțiilor care pot ameliora schimbările climatice.
El trasează criterii științifice pentru piața de obligațiuni verzi (în concordanță cu limita de încălzire globala de 2.0°C din Acordul de la Paris) – ce vor fi utilizate la nivel global de către emitenții de obligațiuni verzi (guverne, investitori și piețele financiare) pentru a acorda prioritate investițiilor care contribuie la minimizarea efectelor schimbărilor climatice.

Demersurile lui de cercetare se axează în direcții precum: comportamentul ghețarilor în creștere sau în stare de avans rapid; legatura dintre resursele de apă, hrană, energie și dezastrele naturale în zonele montane; evaluarea soluțiilor fezabile pentru a ajuta comunitățile montane să se adapteze la inundațiile glaciare catastrofale; proiectarea și punerea în aplicare a sistemelor agricole hidroponice pentru a ajuta fermierii din zonele aride să-și adapteze producția alimentară la schimbările climatice; evaluarea barierelor care împiedică adoptarea și raspândirea inovatiei tehnologice în comunitățile izolate de pe glob.

 

Foto: GreenTech Film Festival Facebook

Cum a fost la întâlnire, ce am aflat (prezentare „Noua eră a explorării”)?
Cu toții am mai citit, auzit, comentat, răsfoit materiale despre încălzirea globală. Unii zic că este o gogoașă, alții că este un lucru serios, alții amintesc dar nu fac prea mare caz de subiect.

Pentru că am avut ocazia să ascult un om de știință, o să scriu câteva idei și informații de la acestă întâlnire specială.

– Ce înseamnă să faci explorare în ziua de azi?
S-a trecut de la factorul ’’wow’’ la factorul de ‘’a face bine’’. Sergiu merge în expediții încercând să răspundă la întrebarea ’’De ce are nevoie planeta? ’’. Expedițiile sale pun laolată informații științifice și vor să ajute și să aducă valoare comunităților.
Expedițiile înseamnă să ai un scop etic în cercetarea pe care o întreprinzi, susține cercetătorul.

– ’’Aventura montană este un instrument de conectare și transformare dar și un amestec de risc, provocare și incertitidini’’.

– Sergiu Jiduc lucrează pe diverse proiecte interdiscipilinare de cercetare și dezvoltare durabilă. Este pasionat de studierea munților și în ultima vreme se concentrează pe impactul schimbării climei asupra Pământului.

Foto: Sergiu Jiduc Facebook, Karakoram Anomaly Project

 – Schimbarea climei este cea mai mare provocare a secolului 21. Pentru a evita viitoare dezastre, omenirea trebuie să limiteze încălzirea globală la 1.5°C. Acest lucru nu mai este o opțiune, a devenit o necesitate urgentă. Încă mai putem face ceva, mai avem timp. Dacă până în 2050 nu se întâmplă acest lucru, după acest an, totul este pierdut (se vor petrece niște schimbări, modificări ireversibile).

– Încălzirea globală înseamnă riscuri imense pentru omenire și implică mai multe tipuri de fenomene extreme: de la inundații, la secete, furtuni, incendii etc.

– Societățile industriale au împins Pământul într-o nouă epocă geologică, Antropogenul, în care acțiunea umană a devenit cel mai important agent de schimbare pe planetă. Rezultatul dezvoltării societăților industriale moderne a dus la creșterea presiunii asupra mediului – iar stabilitatea/ echilibrul Pământului este în pericol.

 – Foarte important!
Un număr de 195 țări (printre care și țara noastră) au semnat la Paris un Acord privind schimbările climatice în care și-au propus să scadă cu 2 grade temperatura la nivel global (prin reducerea emisilor de carbon, a gazelor cu efect de seră etc.). Documentul intră în vigoare din 2020 și semnatarii se vor întâlni din cinci în cinci ani să verifice măsurile și implementarea. Se pare că ’’Ceea ce era cândva de neconceput este de-acum de neoprit’’, problema încălzirii globale este o problemă gravă și trebuie luate măsuri clare.

– Pe înțelesul meu: încălzirea globală este ca un fel de joc de domino… Adică Pământul are el un echilibru al său (cu climă, floră, faună etc.) și dacă noi stricăm ceva în acest angrenaj, efectele secundare se vor succede unul după celălalt. Adică dacă deteriorăm o piesă, se va strica întreg mecanismul, piesă după piesă și nu o să mai funcționeze corect. Toate bucățile din acest puzzle imens sunt gândite într-o mare interdependență.
Tot ce face omul are impact asupra naturii și apoi se răsfrânge, înapoi, asupra omului.

– Atunci când propui un proiect la National Geographic faci un fel de prezentare-pitch: cu propuneri argumentate, buget, logistică, riscuri etc.

– Ghețarii sunt cei mai sensibili la schimbarea climei și transmit indicii foarte clare. Una dintre expedițiile conduse de Sergiu Jiduc a fost în Karakorom unde se află al treilea pol de ghețari al planetei.
Ghețarii alpini de pe glob pierd aproximativ 226 gigatone pe an. Pentru comparație, 200 gigatone cântăresc 100 de miliarde de mașini.

– Munții Karakoram adăpostesc cei mai mari ghețari din afara regiunilor polare. Karakoram Anomaly Project (KAP) este o inițiativă multidisciplinară și caritabilă condusă de Sergiu Jiduc, care abordează impactul schimbării climei și riscurile din nordul Pakistanului. Scopul proiectului este acela de a ajuta comunitățile vulnerabile să se protejeze împotriva inundațiilor glaciare catastrofale și a ghețarilor care avansează foarte repede.

– Am auzit și povești nemaiauzite, cu blocarea pe un ghețar a doi membri din echipă (inclusiv Sergiu), fără apă și combustibil, când vremea s-a schimbat brusc … Și li s-a cerut suma de 10.000 dolari, bani gheață, ca să vină un elicopter să îi salveze. Până la urmă, s-a rezolvat situația, fără colosala sumă de bani.

– Momentan omul de știință nu are niciun proiect dezvoltat pentru România (dar s-a arătat deschis la propuneri).

– Exploratori care l-au inspirat pe Sergiu de-a lungul carierei sale: Sven Hedin, Fridtjof Nansen, Charles Darwin și Ernest Shackleton.

Foto: Jeremy Janeczko

– Ce putem face noi în acest context, cum putem ajuta?
Fiecare dintre noi poate face gestrui mici, chiar dacă la nivel micro, pentru că, undeva, totul se contorizează…
Orice ajută: de la mers pe jos și pe bicicletă (e importantă reducerea transportului rutier și aviatic), la reciclarea și reutilizarea produselor, folosirea de becuri ecologice, utilizarea de energie din surse regenerabile, până la reducea numărului de copii, ne-a menționat Sergiu.

O întâlnire memorabilă cu un tânăr explorator carismatic care își pune energia, cunoștințele și viața într-un scop atât de măreț!
Felicitări, Sergiu Jiduc, pentru ceea ce faci!

Urmăriți-i  proiectele lui Sergiu Jiduc!

Later edit: 31 mai 2020: Sergiu Jiduc a anunțat lansarea site-ului său unde prezintă expedițiile și proiectele în care a fost implicat și la care lucrează, aici: www.sergiujiduc.co