GastroLab, wine&food experience, la Piața Victoriei!
Deschis în luna noiembrie la Piața Victoriei, pe bulevardul Aviatorilor la nr. 8 (în partea din stânga guvernului, lângă French Revolution, 5ENSI etc.), GastroLab propune bucureștenilor ceva nou, un gastro-wine bar (sau wine & food experience, așa cum se prezintă locația). Meniul își trage rădăcinile din bucătăria transilvăneană cu influențe secuiești, reinterpretate însă într-un mod contemporan (cu jocuri de texturi, cu plating minimalist etc.) de Creative Chéf Mădălina Roman Santa. Adică o să primim farfurii frumoase și bune, lucrate cu ingrediente locale din zona secuiască, precum brânzeturi artizanale din Covasna și Harghita, păstrăv, carne de Mangalița, vânat și trufe.
Dacă vă sună cunoscut numele restaurantului, așa e, aveți memorie bună, există unul cu denumire similară la hotelul Balvanyos din Covasna (același nume, dar alt meniu), este același management care a deschis noul restaurant și în București. Un plus de credibilitate, dacă ați trecut prin Covasna, vă cunoașteți, nu începeți o relație de la zero, primul pas a fost făcut. Următorul pas este să pășiți și în noua locație de la Victoriei.
Locul mai atrage atenția prin colecția de vinuri (peste 500 de etichete!) recomandate de Sommelier Zoltán Szabó, un wine-bar consistent. Sticlele înăltuțe, așezate frumos la linie, tapetează toți pereții încăperii largi. Adică vinuri cât vezi cu ochii, ce dau un sentiment tare reconfortant, pentru cine are ochi să vadă și simțiri să rezoneze, clinc. Vinurile se vând la sticlă, la pahar, dar puteți să comandați, fără nicio grijă, pentru acasă (cu prețuri mult mai mici, în varianta take-away).
Cum arată
Spațiul este foarte fain, aerisit, cu un look and feel contemporan și prietenos. Locuri la mese sunt aproape 100, cu o zonă de bar la intrare (cu scaune înalte) și bucătărie deschisă în zona din spate, în stânga. Plafonul are inserții de lemn și fascicule luminoase asimetrice, pe lungime. Ici-colo sunt împletituri din nuiele în formă rotundă, ca un element ancenstral (simbolul din logo) și corpuri de iluminat acoperite cu răchită/ nuiele/ elemente lemn. Am aflat și cine a stat în spatele design-ului: Biroul Skaarchitects din București împreună cu Gyarfas Olah, artist și designer vestimentar (de origine din Miercurea Ciuc, cu studii și la Universitatea de Arte Aplicate din Budapesta).
Pentru ce ocazii se potrivește
Este un loc versatil și prietenos, cu vibe urban, ce se mulează ușor pentru mai multe tipuri de întâlniri: de la prânz sau cină de business sau alături de colegi, până la întâlniri cu prietenii dar poate fi și o cină în doi, la un pahar de vin bun.
Meniu și costuri
Așa cum spuneam, este vorba despre bucătăria transilvăneană cu influențe secuiești, reinterpretate.
For the very beginning: sunt 6 feluri de aperitive, se completează apoi cu 3 supe, You go green înseamnă 4 salate, apoi 9 feluri principale și The sweetest thing, adică 4 deserturi.
Ce îmi place, o mare bilă albă pentru asta: meniul are și preparate vegane și vegetariene pentru toate secțiunile din meniu (marcate vizibil).
Aperitivele la GastroLab sunt mici porții de mâncare (pastă de păstrăv afumat, creier de porc în semințe rumenite, limbă de vită, pastă de semințe) sau platou secuiesc (cu jumări și slănină de Mangalița, cârnăciori vânat, tobă, zacuscă cu ciuperci…care se poate împărți la două persoane). Costurile sunt între 22-32 lei excepție platoul secuiesc, 39 lei.
Găsiți aici și supă de gulaș sau paprikaș de pui, specifice Transilvaniei.
Felurile principale sunt diverse: de la colțunași cu ciuperci de pădure sau cu rață, la obrăjiori de vită, cotlet de Mangalița, dar și păstrăv din Oituz, apoi T-bone din vită Angus Transilvania și friptură de cerb.
Felurile principale, majoritatea, au prețuri între 35-51 lei, excepție fac friptura de vânat și T-bone, care sunt mai scumpe, bineînțeles.
Deserturile păstrează specificul, o să descoperiți în meniu Somloi și o prăjitură cu mac, sunt între 18-21 lei.
Lista de vinuri este amplă cu podgorii din România, Republica Moldova, Franța, Spania, Portugalia, Austria, Grecia, Grecia, Chile, Noua Zeelandă și multe vinuri din Ungaria. Sunt și spumante și o lista consistentă de vinuri de desert, dulci și demi-dulci (nu cred că am mai văzut pe undeva atâtea vinuri dulci puse laolaltă). Doamnelor, pentru amatoare, există două variante de vin de Porto, vechi de 10 ani (se vinde la sticlă, nu la pahar, sticlă servită la locație este 188 lei, pentru acasă, 163 lei)!
Ce am încercat
Am vizitat restaurantul de trei ori până acum. În noiembrie, după prima săptămână de la lansare, când nu prea era lume, apoi în decembrie (când am prins aglomerat, cu mese multe de sărbători). Ultima oară, în ianuarie, în timpul săptămânii, la cină, era destul de aglomerat. Și, pentru că, la una dintre vizite am avut co-meseni simpatici ce mi-au permis să încerc din farfuriile lor (mulțumeeesc tare!), am făcut o degustare ”mai amplă”. Nu voi descrie chiar tot ce am încercat, pentru întrebări, aștept să îmi scrieți.
Să le luăm pe rând, ați văzut mai sus cum e structurat meniul, să începem!
For the beginning Dacă sunteți alături de expați, o să le faceți o surpiză faină (dar nici românii nu se vor supăra, sunt convinsă)… platoul secuiesc este recomandat pentru două persoane, înseamnă un platouaș de lemn cu niște grămăjoare de carne și mici recipiente cu ‘’alte lucruri însoțitoare dar nu ne oprim aici’’… jumările de Mangalița sunt ca o ploaie de vară într-o zi toridă, uiți de tot adică. Timpul se oprește în loc și tu doar te bucuri de așa gust plin, bogat, inundător de arome. Slăninuța, tot de Mangalița, are o servire ”altfel ”, cu niște fășii tare subțiri, eu zic să încerci mai multe, să te asiguri dacă au 1 mm sau 2 mm grosime; mie mi-a dat niște erori și tot reluam măsurătoarea. Și la zacuscă a fost greu, aș fi cerut borcan de 5 kg dar m-aș fi mulțumit și cu borcane mici și foarte multe. Și e fain să ștergi semnele de pe pereții micului recipient, serios, de ce să rămână urme colorate? Am albit ce trebuia albit! M-am luat cu vorba și nu am zis și de ceapă roșie, muștar și castraveciori murați, ca să meargă totul mai cu foc. Dar nu zic chiar tot, vă las bucuria descoperitului.
Doamnelor, un antreu ’’Mămăligă cu brânză altfel’’ adică o bucățică de mamaligă cu brânză, tăiată dreptungiular la linie, gătită la cuptor cu niscaiva cipsuri de usturoi, pictată ștrengărește cu un strop de sos de ardei hm. Și cu o mica salată (de fapt mix de salate, inclusiv cu frunze de muștar), cum ziceam, un fel vegetarian, ce să zic, frumos, elegant, traditional dar cu dichis.
La felul principal e greu tare. Dacă nu știți ce să alegeți, mergeți pe cotletul de mangalița, nu dați greș, zic. Are și un jeleu de stafide și un pic de varză roșie. Comentez nițel numai, cartofii gătiți lent în untură sunt trei bucăți, nu, nu, aș fi făcut un pic de dreptate, de ce trei bucăți de carne și trei cartofi? Susțin, în acest caz, partidul cartofilor, e discriminare, păi da, sunt mai mititei și trebuie să își unească forțele, să fie mai mulți!
Și mai zic, frumoșii colțunașii cu ciuperci de pădure (fel vedetarian), cu aluatul de cartofi cu textură aldente, umplutura cu ciuperci tăiate mărunt (pentru un plus de consistență la texturi), cu sosul fin, plus aroma cu personalitate, de trufă proaspătă, e de bine. La ultima vizită dispăruseră trufele, nu mai aveau în ziua respectivă, să sperăm că a fost doar ghinionul meu.
La desert, tradiționalul Somloi, cu aromele de ciocolată la braț cu vanilie și nuci, de foarte bine (și, cu prestanță, servită la pahar cu picior)! Prăjitura cu mac nu m-a entuziasmat prea tare însă desertul zilei era delicios, o minunăție de tartă cu mere trase bine, bine în unt, de te topeai lăngă sosul de caramel și înghețata.
Ospătarii își fac treaba bine, la prima vizită, imediat după lansare, am cerut un desert Somloi to share. Au încercat să explice că nu se prea poate, că să vedeți că există și cremă, este mai greu etc. și totuși, au zis că înceacă ei ceva, ca să fie bine. Și, uite așa, au sosit două cupe zvelte de șampanie umplute frumos cu desert. Și șampanie (în gând) și desert (în fața ochilor) și bunăvoință (să fie primit).
GastroLab bun venit, mai trec în vizită!
Tiberiu Cazacioc
Salut
O descriere, ca de obicei, mai mult decât adictivă (adică mai reveniți pe aici ca să vă încântați) despre ce ne poate face mai fericiți. Contextul și mâncarea, mai ales că este descinsă din creația Mădălinei Santa. Dar asta nu este decât un pretext pentru nota de mai jos.
N.B. Gyarfas Olah este designerul colecției vestimentare Patzaikin de aici https://patzaikin.com/. Pentru un pic de încântare (o colecție de piese se găsesc la The Ark)
De Corina
Bună, mulțumesc pentru info despre designerul Gyarfas Olah, nu știam! Bine zis mâncarea este ,,descinsă” din creația Mădălinei Santa, momentan știu că Andrei Chelaru mai trece pe acolo și propune preparate noi în meniu 🙂