Spre zbor. Vertigo Dance Company ”One. One&One”.  # FITS 2019

Compania de dans contemporan Vertigo Dance Company a revenit la Festivalul Internațional de Teatru Sibiu anul acesta cu One. One&One.  Spectacolul trupei israeliene a fost creat în anul 2017 cu ocazia aniversării celor 25 ani ai companiei.

Coloana vertebrală Vertigo și totodată inspirația sa este sintagma ‘’Art. Human. Nature’’ iar coregrafa Noa Wertheim, care este și fondatoarea companiei, rămâne conectată la acest crez și încearcă să ni-l tălmăcească cu fiecare ocazie.
Fiecare producție Vertigo este diferită, fiecare producție provoacă.

În spectacolul One. One&One (tradus de organizatori Doi în Unu) Noa Wertheim surprinde dualitatea. Dualitatea dintre individ și societate dar și dualitatea individului cu sine. Două perspective ale naturii umane prinse între două lumi: una exterioară (cu convenție, social, reguli) și cealaltă interioară (într-o perspectivă personală, cu trăiri intense și căutări). Cercuri concentrice, exterioare și interioare.

Pentru Noa Wertheim legătura cu natura este una specială, inseparabilă de creația sa. Povestea Vertigo din Doi în Unu pleacă de la elementul pământ, de la materie, ca sursă a energiei (este al șaselea spectacol în care coregrafa folosește acest element). Pământul ancorează, pământul fixează, pământul e centru de greutate și echilibru.

Și partea naturală, lutul, materia, apare pe scenă. Nu este doar o metaforă pentru referință, nu, pământul este fizic, palpabil. Vezi cum se așează pe scenă, sub ochii tăi, straturi-straturi, vezi dansatorii înconjurați de el, dansează, se murdăresc. Materia cuprinde pași, brațe și corpuri.

Spectacolul One. One&One este precum un tablou desenat în acuarelă, în culori de pământ. Un tablou ancorat în realitate, în concret, teluric, fără vis, fără plutire. Nu există alb și negru, nici culori strălucitoare, nici lumină puternică. Sunt doar nuanțe de brun, maro și roșcat. Și mișcare. Un tablou simplu dar puternic, ca un eu dezgolit, până la substanță.

Mișcările celor zece dansatori de pe scenă sunt păstrate în același registru, legate de sol: mișcări atletice joase, cercuri desenate cu picioarele, târât, mers aplecat cu spatele, fețe ce se învârt spre pământ. Lumina completează atmosfera. Lumină difuză, slabă și foarte slabă.

Spectacolul este construit dintr-o succesiune de 7 părți. Sunetul este cel care conturează introducerea, cadrul: ești transpus parcă într-un sat, pe înserat și auzi sunetele naturii, cu tunete, o ploaie ușoară, cu un lătrat de câine, din depărtare. Sunetul de violoncel deschide calea primului personaj, în timp ce un dansator toarnă, de-a lungul scenei, pământ dintr-o găleată, într-o dâră fină.

O lume ancestrală în care o copilă pășește stingher cu pași mărunți. Imaginea sa fragilă înaintând stângaci, cu trei dansatori care se învârt în spatele ei și îi împletesc părul în mers, ți se lipește pe retină. Mirare și sensiblitate. Începuturi, familia.

Urmează apoi întâlnirea cu ceilalți, cu o societate plină de oameni grăbiți. Vezi dansatori care se perindă în fața scenei unde se așează și privesc. Priviri goale, care nu zăresc nimic, dar pare că fixează ceva. Un du-te vino fără țintă, într-o ardere de energii fără scop. Mediu ostil sau doar grabă?

Dansatorii stau cu capul în jos și ’’cresc’’ din pământ precum stanele de piatră. Imobilizați, într-o lume cu susul în jos. Personajele merg mai departe în cerc, cu spatele. Cu mișcări neuniforme, cu zbatere, o lume plină de tensiune și conflict. Unde sunt eu, unde suntem noi, cine sunt ei?

Unul dintre cele mai puternice momente din spectacol este un duet în oglindă: două dansatoare se unduiesc simetric, imitându-și mișcările la milimetru, cu brațele deschise una înspre cealaltă ca pentru o îmbrățișare, în arcuiri simetrice, ca într-o oglindă. Echilibru? Dualitate? Comunicare? Eu sau noi?

Foto: Rune Abro

Foto: Rune Abro

Drumul continuă cu un amalgam de planuri, cu pași grăbiți, contorsionări, mișcări în tensiune. Grupuri de dansatori în perechi, în ansamblu, totul în contrast. O societate divizată, un loc care și-a pierdut echilibrul. Celor patru dansatori în poziții inerte, în nemișcare, le răspunde un grup ce nu-și găsește parcă ’’rostul’’, spațiul. Își ating nevrotic pieptul și cvadricepșii cu brațele, în poziții încovoiate. Râuri, râuri de încordări. Apoi spirale inverse, cu spatele. Cu târât prin țărână. Cu rotiri în cerc. Cu mâini care caută ceva. De la atâta agitație prin glod, simți mirosul de pământ reavăn și parcă și textura, de pământ fin. Conflict, dezintegrare, concurență?

În tot vacarmul de pe scenă, se formează un cuplu, dintr-o îmbrățișare. E ca un strop de energie în echilibru, dintr-un dans ’’pământesc ’’. Mișcări joase, aproape de pământ în rotiri cu fața în jos, cu mișcări fluide într-o curgere lină, cu calm. Finalul dansului nu accede spre înălt, rămâne într-o încremenire: ea agățată de piciorul lui. Sunt împreună.

Apoi iar scene de ansamblu, și iar încolăciri și zvâcniri, alergat și zbateri. Și sunete guturale ale dansatorilor ce punctează ritmul. Un spectacol ‘’down to Earth’’, ‘’grounded’’, cu și despre pământ, la propriu… Hainele lor în culori de pământ devin mai pământii, mânjite de glod.

Cu toată această energie a pământului care inundă tot, ‘’cheie‘’ este ‘’zborul’’. Cu brațe arcuite, rotunjite, pregătit pentru ascensiune. Cu picioare bine fixate în pământ. Din țărână spre înălțimi. Din materie concretă spre înălțare spirituală.
Zborul apare pe tot parcursul spectacolului: frânt, fragmentat, ascuns, pierdut, neasumat, furat, neluat în seamă.

Acum, spre final, zborul capătă contur: e personificat de una dintre dansatoare. Toți privesc nedumeriți mișcarea, îi fac loc precum unei ciudățenii, se strâng în jurul ei. Dar sfârșesc apoi prin a o alerga, a încerca să o răpună. Dar zborul a pătruns în lume: dacă următorul personaj nu reușește să răzbată, mișcările sale nu au forță să se impună, urmează un altul și iar altul și totul se propagă…. și, în final toată lumea, la unison, construiește mișcările spre înalt. Dacă la începutul un singur personaj mima mișcările de zbor, la final, raportul se inversează. Toți dansatorii ‘’zboară‘’, cu o singură excepție.

One. One&One.  propune o întoarcere la rădăcini, la lucrurile primordiale, o întoarcere cu fața către noi. O introspecție.  De aici, putem construi și înălțarea, de aici construim zborul. O nevoie de împământenire, parte a aceluiași cerc spre văzduh. Pământul e parte din zbor.




———————–

Despre Vertigo Dance Company
Compania de dans contemporan a fost înființată în Istrael în urmă cu 27 ani, în 1992, de către Noa Wertheim și Adi Sha’al. Primul dans împreună al celor doi s-a numit ‘’Vertigo’’, acesta fiind şi numele de botez al companiei lor care a luat naștere în Ierusalem la Gerard Bechar Center.
Din anul 2007 Vertigo a construit încă un centru de dans numit Vertigo Eco-Art Village, în Kibbutz Netiv HaLamed-Heh, la mijlocul distanţei dintre Ierusalem şi Tel Aviv (într-o zonă în care, conform Bibliei, ar fi avut loc lupta dintre David și Goliat). Compania îşi desfăşoară activitatea în ambele centre.

Vertigo Eco-Art Village este un spațiu construit pe principiul vieţii durabile (folosește materiale naturale, energie regenerabilă, conservă resurse naturale) într-o perfectă comuniune cu natura. Un loc anti-globalizare și consumerism, ce susţine echilibrul dintre viaţa socială, mediu înconjurător natural, viaţa culturală şi spirituală. O perspectivă ce susține dezvoltarea personală.

Vertigo Dance susține workshop-uri, master-class-uri, cursuri de vară etc. pentru dansatori profesionişti. Din anul 2000 compania oferă cursuri de dans şi pentru persoane cu dizabilităţi (momente ce sunt integrate în anumite spectacole) în proiectul Vertigo Power of Balance.

Spectacolele Vertigo trebuie decodate în cadrul filosofiei pe care aceștia o practică și o susțin, conectate la concepte și valori spirituale: întoarcere la natură cu ancore în artă și spiritualitate.

 

Workshop de dans contemporan, Sibiu 17 iunie 2019
Am avut onoarea să particip activ la un workshop susținut chiar de coregrafa Noa Wertheim la Sibiu, pe 17 iunie 2019. A fost o energie specială, coregrafa este și un pedagog foarte bun, deschis, am înțeles mai bine și spectacolul. Las mai jos câteva citate din întâlnire (în engleză):

  • What is the art? The artist is asking questions all the time.
  • Shut the brain, connect to yourself.
  • When I see Earth, I am relaxed.
  • Everybody should dance.

————————————————

One. One&One

Choreographer: Noa Wertheim
‏Co-Choreographer: Rina Wertheim-Koren
‏Dancers: Tamar Barlev, Yotam Baruch, Jeremy Alberge, Liel Fibak, Sándor Petrovics, Nitzan Moshe, Shani Licht, Etai Peri, Daniel Costa, Hagar Shachal
‏Music: Avi Belleli
‏Musicians: Viola and Vocals Galia Hai, Oud Eliahu Dagmi,
Vocals Ilai Belleli
‏Costume Design: Sasson Kedem
‏Stage Design: Roy Vatury
‏Lighting Design: Dani Fishof – Magenta