Restaurantele încotro? Ce s-a întâmplat în 2 luni de pandemie.

La începutul lunii martie scriam un articol entuziast despre efervescența din capitală cu multitudinea de restaurante, cafenele, bistrouri și contorizam 15 tendințe – cu noi hub-uri gastronomice, evenimente ‘’cine la patru mâini’’, cafenele de specialitate, locații fine dining și câte și mai câte (detalii aici: 15 tendințe pe piața restaurantelor din București 2019. Plus câteva premii și alte bunătăți).
Iar cu o lună înainte, strângeam într-un top 25 restaurante lansate anul trecut (dintr-un număr extrem de extins), într-o piață cu piciorul pe accelerație.

De la o zi la alta această lume s-a transformat, la un semn. Restaurantele s-au închis și noi ne-am închis în case. Iar timpul parcă s-a suspendat, a căpătat alt sens. Singura certitudine a devenit incertitudinea.

Oftez cu nostalgie la vremurile de ’’dinainte’’, de acum două luni, de parcă au fost acum zece ani.

---

‘’Închiderea restaurantelor‘’. Derulez un pic filmul evenimentelor: pe 17 martie seara, s-a anunțat prin ordonanță miltară că de a doua zi restaurantele, bistrourile, cafenelele, barurile etc. își închid porțile (pe 16 martie 2020 se declarase starea de urgență). Legea permitea pentru acestea doar servicii de livrare și take away.

La momentul acela afacerile din horeca puteau apela la două variante: fie la ’’aplicațiile clasice’’ de livrat mâncare (implicând însă costuri extrem de ridicate pentru restaurante, din ce mărturisesc proprietarii 35%+TVA din valoarea unei comenzi!) fie să își organizeze singuri livrarea (cu alte costuri și resurse, practic, un nou business).

O mare parte dintre restaurante s-au închis cu totul. Unele pentru o perioadă: și-au luat timp să analizeze situația, să calculeze, să reconsidere afacerea conform noilor date (personal&mașini pentru livrare, site-uri pentru încărcat oferte, măsuri de protecție/ igienă conform legii etc.). Altele, pur și simplu, au închis, fie de teamă, pentru sănătatea angajaților și clienților, fie din lipsă de resurse etc.

În seara anunțului suspendării activității restaurantelor, pe 17 martie, am scris Susține producători locali, mici afaceri horeca & restaurante, pe timp de Corona, material pe care l-am actualizat permanent în perioada următoare.

Utilizez cuvântul ’’restaurante’’ în material și într-un sens generic – în context, mă refer și la categoria mai largă restaurante, bistrouri, cafenele, braserii, cofetării etc.

 

---

 ‘’Adaptarea‘’ sau ‘’reconfigurare traseului‘’

Piața horeca este o industrie creativă și plină de energie, cu mulți oameni pasionați de ceea ce fac și dornici să muncească.

Business-urile din domeniu au fost puse la încercare în această perioadă, forțate să se adapteze, să găsească soluții la noile reguli astfel încât afacerile să supraviețuiască.

La scurtă vreme după momentul ‘’închiderii‘’, au început să apară forme diverse de creativitate, de adaptare la ‘’noua normalitate’’, inițiative și proces care continuă și astăzi. De la forme noi de comunicare și susținere, la noi forme de ambalare, la acțiuni umanitare și asocieri dintre bucătari și mici producători locali etc. Horeca a strâns rândurile.

’’Livrările’’ au început să se contureze în alte direcții. O parte dintre restaurante au început să se organizeze cu resurse proprii ca să susțină acest serviciu.

Și au apărut ’’mișcări de trupe’’ în piața celor care se ocupă de livrări: Uber Eats a anunțat (pe 4 mai 2020) ieșirea de pe piață. În schimb au apărut alte variante și furnizori noi precum BeeFast (mai avantajos pentru proprietarii de restaurante, cu taxă fixă per livrare, nu procent din valoare) Bolt Food, Tazz by eMAG, Neo Delivery etc.

Am urmărit cu atenție ce s-a întâmplat în această perioadă, sumarizez zece tipuri de inițiative și ”transformări” (cu exemple, majoritatea din București) pe care le-am observat în piața horeca din ultimele două luni de când restaurantele au fost închise din cauza pandemiei.

1. Meniuri regândite și ’’ambalaje’’ noi

Majoritatea restaurantelor care au facut livrări și take away au creat (și) meniuri scurte (ex. The Artist ”The Artist Acasă”, LeBab, Mahala, Maize, Noua etc.) dar și variante extinse de comandat acasă, precum Frog cu 3-day-menu, City Grill – Meniu Family (livrare ”în oală”) etc.

În meniuri și-a făcut loc BORCANUL – cu feluri diverse de mâncare și dimensiuni variate.

Papila a venit cu oferta ‘’ciorbă la 2 litri’’, Balls a pus la borcan sosul Marinara (a construit și o ofertă, pentru achiziția a 2 borcane). Restaurant Anika (lansat cu 2 săptămâni înainte de pandemie!) a pregătit pachete gourmet cu 5 borcane tip spreadable “Bunătăți de alinare din cămară” (ex. pate, confit, chutney, dulceață etc. variante schimbate frecvent).   

De curând și Bistro de l’Arte Brașov a pregătit borcane cu bunătăți artizanale (cremă de năut cu roșii uscate, cremă brânză de capră, pate de ficat) și Maize farm to table (”Goodie Box” – icre crap, pateu ficat vită, zacuscă sparanghel, dulceață de căpșuni și pâine cu maia, toate într-o cutie de lemn).

Și, cum a dat căldura de luna mai, J’ai Bistrot a venit cu oferta de limonade ambalate la borcan ‘’J’ai summer drinks’’.

Tot la capitolul băuturi, în această perioadă FIX me a drink a ambalat în sticle cocktailuri gata pregătite.

---

2. Vouchere valorice

O inițiativă demarată de cafeneaua Beans & Dots (un mesaj pe Facebook scris pe 14 martie 2020) și susținută de ialoc.ro (propunere ce nu părea să aibă prea mulți sorți de izbândă la început într-un context atât de bulversant pentru toată lumea): invita oamenii să cumpere un voucher valoric pentru o afacere mică, pe care să  îl folosească mai târziu (atunci când locațiile își vor redeschide porțile).

Un voucher digital cu valabilitate timp de 12 luni având rolul de a sprijini afacerile mici horeca (dar nu numai), în perioada pandemiei.

La 2 luni de la lansare s-a alăturat proiectului și o companie privată, Visa, care suplimentează cu 25 de lei valoarea fiecărui voucher de minim 100 de lei (cumpărat online cu cardul Visa între 11 mai – 31 iulie 2020). Clientul primește astfel produse sau servicii suplimentare, și, implicit, afacerea are vânzări mai mari.

În luna mai sunt înregistrate în platformă 165 de afaceri mici (cu precădere, din domeniul ospitalității dar și din alte zone).
Conform unei declarații oficiale, în prima lună de la lansare se vânduseră prin platformă 2300 vouchere cu o medie de 10 euro.

Ideea de card valoric s-a extins și pe alte platforme online precum iabilet.ro etc.

Alte tipuri de vouchere:

• Puteți achiziționa în avans pentru brunchurile Asociația My Transylvania organizate în sate până la sfârșitul anului, detalii pe site: eat-local.ro. Cum funcționează un brunch, am scris aici: Brunch românesc cu povești din sat – Asociaţia My Transylvania
• Amuse Bouche propune vouchere valorice și un discount de 10% pentru aceste sume plus 10% discount pentru viitoare evenimente, pentru restaurantele Anika, Voilà și Noua.
  Pornind de la același principii (reduceri pentru mese și evenimente) mai multe restaurant din alte colțuri ale lumii au procedat astfel (ex. restaurant Noma din Copenhaga de pe 20 martie a scos la vânzare vouchere, între timp sold-out).

---

3. Proiecte umanitare susținute de horeca

Într-o perioadă în care afacerile se clatină din temelie și locurile lor de muncă sunt în primejdie (fără nicio exagerare!), oamenii din horeca au arătat, mai presus de orice, că sunt oameni. Munca, dăruirea și empatia lor au pus-o în slujba celorlalți.

De la debutul pandemiei au apărut inițiative umanitare în întreaga țară care au început să gătească mâncare pentru cadrele medicale, pentru oameni în uniformă (poliție, Smurd etc) și pentru persoane din categorii defavorizare (bătrâni, oameni ai străzii, familii sărace etc.)

De la proiecte ample precum inițiativa #DinGrijă coordonată de Gault&Millau România care a strâns aproape 30 restaurante, la Breasla Cârciumarior din Brașov cu aproape 20 restaurante implicate, Activ Social proiect coordonat de Adi Hădean care oferă zilnic 1200 porții de mâncare de peste 1 lună jumătate… și exemplele pot continua. Până la sprijinul umanitar care a căpătat forma unui card valoric prin care oamenii pot dona mâncare către medici (Red Angus Steakhouse, Kane, Yellow.Menu), sprijin pentru serviciului de ambulanță, poliție și SMURD (restaurant Kaiamo) sau către familii nevoiașe (Blid – Locantă românească cu voucher caritabil “Mâncare în așteptare”).

Kané – New Romanian Cuisine a fost probabil prima ințiativă umanitară din capitală (având ca beneficiari cadrele medicale din spitale), proiectul denumit #ACUM (demarat pe 24 martie) a transformat temporar restaurantul  într-o bucătărie comunitară.

O altă inițiativă lăudabilă este #Cafea pentru spitale un proiect inițiat tot de Beans & Dots (alături de ialoc.ro, Rename Advertising) care a coalizat mai multe cafenele de specialitate din întreaga țară (în momentul în care scriu aceste rânduri sunt 14).

Mecanismul este simplu: cafenelele trimit cafea boabe sau măcinată către spitalele din linia întâi cu ajutorul oamenilor care cumpără vouchere valorice.

Fondator celebrului brand de cafea The Barn din Berlin (‘’The best Specialty Coffee Roaster Europe & Middle East’’ în 2019), Ralf Rueler a preluat inițiativa Beans & Dots România pe care o replică în Germania și îi încurajează și pe alții din comunitate să facă același lucru.

Ce mi-a atras atenția la aceste proiecte umanitare este durata și amploarea acestora (nu sunt proiecte de trei zile ci de săptămâni sau chiar de două luni și implică, pe lângă oamenii din industria horeca, extrem de multe companii din sectorul privat și organizații umanitare).

Am scris despre proiectele umanitare desfășurate de la începutul perioadei pandemiei, proiecte pentru care am adăugat frecvent actualizări (sunt menționate cifre cu porțiile donate către beneficiari), momentan s-au adunat peste 30 proiecte: Eroii din horeca susțin super-eroii din spitale! Peste 20 proiecte umanitare, ajută și tu!

Pe lângă aceste informații publice sunt foarte multe inițiative care oferă în mod anonim servicii, produse sau bani – care vin din partea celor care lucrează în domeniul horeca. Am aflat despre aceste detalii vorbind în diverse contexte cu oamenii, cei care donează nu vor ca informațiile să fie publice.

---

4. Webinarii, conferințe cu și despre horeca

Hospitality Culture Institute a organizat primul webinar care a adus breasla horeca împreună, la o zi după închiderea restaurantelor: pe lângă reprezentanți din industrie din țară au fost și vorbitori din China, Spania și Italia. Hospitality Culture a organizat în mod frecvent întâlniri pe subiecte de interes din industrie și a propus o inițiativă ‚’’Ziua Mâncatului în oraș’’ (în aprilie și mai) pentru a încuraja oamenii să cumpere mâncare de la restaurante.

Webinarii cu reprezentanți din sectorul ospitalității au organizat regulat și publicațiile de specialitate precum Trends by HRB și Horeca Insight Magazine.

Adrian Hădean a inițiat dialoguri video ’’Ospitalitatea pe timp de pandemie’’  cu invitați precum Oana Coantă de la Bistro de l’Arte Brașov, Radu Savopol de la 5-to-go, Cezar Munteanu etc.

’’Food on our tables’’ un proiect care aduce la aceeași masă reprezentanți din ospitalitate din țară și din alte colțuri ale lumii (moderator Ioana Negulescu) – mai multe detalii, inclusiv discuțiile video, aici: https://foodonourtables.com/

O perspectivă mai largă asupra subiectului hranei, cu resurse, problemele micilor producători în context european și local, o discuție inițiată de Global Shapers Bucharest Hub într-un dialog extrem de bogat în informații alături de Cami Gui (fondator al Băncii pentru Alimente Cluj și coordonator al proiectului Food Waste Combat, activistă a economiei circulare, dezvoltare durabilă si sustenabilitate) și Alexandra Toderiță (director executiv la Centrul Român de Politici Europene unde coordonează proiecte de cercetare și advocacy pe politici publice în agricultură, dezvoltare rurală etc.), înregistrarea AICI.

---

5. Multă comunicare – rețete video, grupuri Facebook și alte gesturi de empatie

Extrem de mulți bucătari, patiseri, blogeri culinari etc. au împărtășit rețete și tehnici de preparare pe toate canalele de comunicare virtuale: Facebook/ Instagram cu Stories, YouTube, site-uri. Printre aceștia menționezi câțiva Chefs: Adi Hădean, Joseph Hadad, Chef Foa, Mihai Toader etc.

Iar din comunitatea de pe Instagram: neobosita Prăjiturela, Sunday_Chef, AndreeaChineseFood  și mulți, mulți alții.

În sprijinul ideii de a evita risipa alimentară și a oferi ajutor celor mai puțin pricepuți, mulți oameni din industrie au oferit cosultanță ‘’spune-mi ce ingrediente ai în frigider și îți zic ce poți să gătești cu ele.’’ Câteva exemple de pe Instagram – Cătălina Penciu de la jurnalul de cultură gastronomică Omnivor – Decât o Revistă a creat #InPanaDeIdei, Vlad Pădurescu de la Maison de Chefs și-a oferit sprijinul, la fel sub haștag #CuCeAM.

Iar în prima etapă a crizei, atunci când nu se găsea drojdie în magazine, unii bucătari au oferit maia din culturile lor (ex. Maize – farm cu table).

Alături de efervescența culinară din toate bucătăriile casnice (oamenii au testat, au încercat tot felul de rețete etc.) a crescut atenția și interesul pentru produse locale – au apărut grupuri de Facebook în toate zonele țării cu astfel de comunități online. La toate acestea s-au adaugat și grupurile formate din oameni care lucrează în industrie.

Cu scopul de a oferi informații utile, brutăria artizanală GrainTrip din capitală a făcut un grup pe Facebook ca să învețe oamenii să își facă singuri pâinea cu maia (inclusiv maiaua) – grupul a ’’explodat’’ în aceste două luni, a ajuns la peste 4.600 membri și are informații extrem de valoroase.

În mediile online a fost mare efervescență cu rețete de toate categoriile, inclusiv a fost o ”modă” a banana bread, focaccia gardenscape etc, posibil să mai fi fost și alte curente de interes gastronomic.

 

6. Mâncare ready-to-cook

Pe lângă mâncarea gata preparată, diverse restaurante, firme de catering etc. au propus și pachete gata pregătite de pus în cuptor/ pe grătar, cu instrucțiuni.

Câteva inițiative:

• 2Chefs (Nico Lontras și Johnny Șușală) 2cdelivery.com propun pachete Ucook (cu carne, pește, salate)
• Arrosticini – pachet cu 30 frigărui de berbecuț vidate, după o rețetă originală din regiunea Abruzzo – Italia, plus marinadă și murături.

Plus un proiect inițiat în luna mai ’’Redescoperă oaia românească” – în care săptămânal este invitat un Chef care prepară o rețetă având în centru carnea de oaie (fiecare bucătar va folosi o parte diferită din carnea animalului). Se prepară pachete ready-to-cook.

• Yellow.Menu a pregătit varianta de mâncare pentru cină ready-to-heat, livrată după-amiaza, cu instrucțiuni scrise pentru încălzire.

Oferta de pachete ready-to-cook a fost prezentă și în cadrul meniulor de Paște în ofertele mai multor restaurante.

---

7. Cursurile de gătit și degustările de vin au trecut în online

Nu credeam că o să văd așa ceva, dar se întâmplă. Mai exact, fiecare gătește la el acasă, cu ingredientele cumpărate dinainte, sub îndrumarea unui bucătar care este prezent online, în timp real.

Se organizează astfel de cursuri de gătit online la Société Gourmet (Ileana Braniște a susținut deja cel puțin zece astfel de cursuri, prin aplicația Zoom).

Artisan Cooking, care organiza înainte cursuri de gătit, propune o altă variantă: după plata unei sume simbolice, clientul primește rețeta scrisă și un video cu pașii pe care îi are de parcurs.

O parte dintre cramele din țară au propus acest tip de interacțiune: achizionezi un pachet de sticle de vin și la o anumită dată și oră, somelierul cramei ”conduce” degustarea în mod virtual. Prima oară am aflat despre acest tip de eveniment de la Crama Bauer din Drăgășani, ulterior am văzut mai multe inițiative la diverse crame, Liliac, Budureasca etc.

---

8.  Pulsul horeca: restaurante și cafenele lansate în pandemie & pachete de Paște și 1 mai

Într-o piață horeca dinamică (așa cum era și în capitală), multe locații se pregăteau să îți deschidă porțile. Din păcate momentul a picat exact în perioada acestor două luni.

Amintesc despre două proiecte: M.A.T. și MABO Coffee.

M.A.T. (Masa – Artisanal Taqueria) înseamnă Alexandru Iacob care gătește alături de Cristi Dăscăleanu. Primul proiect în care aceștia s-au implicat (restaurantul era gata dar nu puteau deschide) a fost unul umanitar, în beneficiul cadrelor medicale din spitale, proiect #DinGrijă, coordonat de Gault&Millau România. A sosit apoi și prima zi în care au deschis pentru take-away: a fost 16 mai 2020, când au fost sold-out în 2 ore (au vândut 150 de porții de tacos). Curând, băieții pregătesc redeschiderea, pe strada Mircea Vulcănescu nr. 121, să treceți pe listă!

Bogdan Georgescu, Vicecampion Mondial la prăjirea cafelei sau locul 2 la “World Coffee Roasting Championship” 2019 Taipei – Taiwan își deschide la sfârșitul lunii mai cafeneaua de specialitate (brandul său, cafea pe care el o prăjește) MABO Coffee, după ce a pus pe picioare și prăjitoria (la începutul anului, am avut bucuria să o vizitez), pe strada Vulturilor nr. 31. Și el s-a implicat într-un proiect umanitar în această perioadă, #CafeaPentruSpitale.

Să le urăm multă baftă și celor care au deschis sau urmează să deschidă porțile unor noi locații!

Încă o mențiune: locațiile horeca au pregătit cu multă energie pachetele de Paște și 1 mai, sărbătorite în plină pandemie. Câteva exemple din ofertele de Paște: Syndicat Gourmet Sibiu – spată de miel cu cimbru, tarhon și ulei de dovleac, Noeme – former GUXT – pachete cu iepure la cuptor, Kane – New Romanian Cuisine a pregătit meniuri cu specialități de sezon dedicate persoanelor singure dar și pentru 2 sau 4 persoane, Szikra Sfântu-Gheorghe a avut în meniu și gât de miel gătit cu bere etc.)

---

9. ASOCIERI dintre restaurante – brutării – patiserii – bistrouri- cafenele

Au apărut multe colabărări dintre diverse mici afaceri din industrie, iată câteva exemple din piață.

• Subzistenta.ro înseamnă mâncare gătită în mod responsabil de trei Chefs, cu oferte gastronomice diferite, Adrian Hădean (MEATic Restaurant), Radu Dumitrescu (Voilà bistro) și Marius Tudosiei (Băcănia Veche).
• Tartele de la micul atelier de lângă Cișmigiu, Tartelicious, au plecat înspre clienți alături de produse de la cafenele de specialitate precum Miss Alé – Espresso Bar sau Saint Roastery.
• Sosul marinara de la Balls a fost preluat spre vânzare în această perioadă și de Miez Brutărie Artizanală, Artichoke Social House și Paninaro.

---

10. ASOCIERI restaurante cu producători locali & alți parteneri și alte transformări

Zona aceasta devine din ce în ce ’’mai bogată’’, foarte multe afaceri mici își unesc forțele, iată câteva exemple.

Imediat ce a început să facă livrări (cu forțe proprii) la începtul crizei, restaurantul Maize a adăugat în ofertă și legume proaspete de la partenerii săi.

Blid – locantă românească – pe lângă meniul de mâncare gătită are în ofertă produse de la producători locali (Grădina Corbilor – pachete de salate și legume, zacuscă etc.), meniu cu băuturi românești, cărți de gastronomie de la editura Gastroart și vouchere valorice “Blid Caritabil – Mâncare în așteptare” .

Paninaro – pe lângă oferta de mâncare și băuturi, Melinda Teohari a încărcat pe site mai multe categorii de produse din domenii diverse care provin de la mici artizani și producători locali (ex. Grădina Corbilor – pachet salată şi verdețuri, oțet Slatina, unt arahide, sos Balls, haine copii, buchete flori, produse ceramică, măşti hârtie reciclabilă etc)

Anika restaurant a livrat în această perioadă pachete gourmet (borcane cu bunătăți) asociate cu vinuri româneşti, dar și pachete ready to cook în oferta de Paște. Și pregătește și un aprozar cu legume din grădina proprie, din apropierea capitalei.

Fondatorul Coftale Antonio Iftimescu pregătește în această perioadă două magazine online, unul food celălalt non-food (pick-up la Coftale), https://www.lacutie.co/ și va deschide curând propria prăjitorie de cafea.

Cafeneaua de specialitate s-a transformat în magazin virtual Artichoke Social House cu produse selectate din zona food (inclusiv sos marinara Balls, cocktailuri Fix Me a Drink dar și muștar, miere, unt de arahide, bere artizanală etc.): https://artichoke.cargo.site/

Băcănia Veche – The Charity Shop oferă, pe lângă mâncare gătită și produse din băcănie (ex. preparate tradițioanle din carne, zacuscă etc).

Perioada următoare, câteva premise

Pentru perioada următoare (viitorul apropiat, cel puțin) tot incertitudinea va conduce domeniul ospitalității. Din mediul public au apărut informații că redeshiderea sectorului se va face în etape (inițial terasele vor fi deschide treptat, restul, în anumite condiții). Rămâne de văzut care vor fi detaliile.

Apropos de perioada care urmează, o mare parte dintre inițiative precum cele menționate mai sus vor crește și vor apărea unele noi (cu precădere va fi efervescență în zona de colaborare între afacerile de pe piață, delivery va rămâne etc.).

Comportamentul clienților se schimbă (mai precauți, la modul general, o parte dintre aceștia cu mai puține resurse financiare – în acest context mâncatul la restaurant va fi un eveniment mai rar, lipsă turiști etc.) iar business-urile se vor metamorfoza în consecință.

Din păcate, multe dintre locațiile pe care le știam ’’înainte’’, nu le vom regăsi în piață, nu vor trece testul acestei perioade (se vehiculează cifre diverse – în jur de 40% dintre locații nu le vom regăsi).

La modul general, meniurile restaurantelor se vor restrânge și se vor concentra pe ingrediente ‘’accesibile’’, mai puțin sofisticate (ingredientele scumpe de import se vor regăsi mai rar în meniuri).

Vor fi multe transformări din partea restaurantelor. Zona de fine dining se va contracta, multe restaurante din acest sector se vor readapta la noul context economic și social.

O să crească interesul pentru producători și ingrediente locale.

Cu siguranță, partea de livrare de mâncare va deveni o constantă pentru majoritatea locațiilor horeca.

Pentru perioada următoare afacerile din domeniul ospitalității (și nu numai) trebuie să dea dovadă de adaptabilitate, bineînțeles, păstrând calitatea și onestitatea ofertelor. Măsurile suplimentare de igienă, securitate alimentară etc. care vor fi transmise de către autorități vor juca un rol important.

Și, un îndemn, pentru perioada următoare.

Nu știu cât conștientizăm uneori, însă nu trebuie să uităm de rolul și putere extraordinară a societății civile. În aceste două luni am văzut dovezi de mobilizare și forță,  în multe privințe.

Ca să poată trece peste această perioadă cu bine, domeniul horeca are nevoie de sprijin. Nu știm cât de eficiente vor fi măsurile guvernanților în ceea ce privește ajutorul oferit. Putem însă pune și noi umărul să susținem afacerile mici locale din industrie.

Noi, clienții, putem ajuta business-urile din horeca, cumpărând de la restaurante locale și producători, atunci când putem. Cu siguranță fiecare are un restaurant favorit, o cafenea îndrăgită, o cofetărie preferată, niște produse pe care le iubește. În aceste vremuri, este important să sprijinim afacerile cinstite pe care le prețuim, prin comenzi sau take-away.  Împreună, putem fi mai puternici, împreună putem fi un ajutor real.

Să auzim de bine și să ne vedem sănătoși!

Copyright: Textele, pozele și ideile de pe acest blog pot fi reproduse integral sau parțial doar cu menționarea sursei (nume blog + link articol).

De-Corina este un blog cu opinii personale rezultate în urma unor experiențe personale desfășurate într-un timp dat. Posibil ca tu să fi avut o altă experiență și respectăm dreptul la opinie. Suntem diferiți, experimentăm diferit lucruri diferite (timp, loc etc.) și, de fapt, asta-i frumusețea.