Festivalul Enescu. Ce alegi: un aperitiv, un fel principal sau un desert?

ce alegi
Sau cum să citeşti programul Festivalului Enescu, îndrumar pentru melomanul începător.

Festivalul Enescu soseşte, o dată la doi ani, ca un cadou pentru melomanii români. Cu această ocazie poposesc pe scenele din Bucureşti o pleiadă de orchestre, solişti şi dirijori vestiţi de prin toate colţurile lumii.
Dar de unde să începi, care sunt criteriile de selecţie în cazul în care eşti începător într-ale muzicii clasice, cum să alegi concertele şi orchestrele?
Ediţia Festivalului Enescu 2017 vine cu 23 de zile pline, în fiecare zi având loc mai multe concerte, în spaţii şi săli diferite.

Care sunt spaţiile unde se desfăşoară concertele?
Majoritatea concertelor au loc în două săli: Sala Palatului (aprox. 4.000 locuri) şi Ateneu (aprox. 800 locuri). Acesta este centrul în jurul căruia gravitează festivalul, aici au loc cele mai multe şi importante concerte.
Alte săli satelit, cu mai puţine concerte: Sala Mică a Palatului, aula Palatului Cantacuzino (Muzeul Enescu), Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Sala Radio, Opera şi diverse teatre.
În Piaţa Festivalului Enescu (lângă Ateneu), vor avea loc diverse concerte (susţinute atât de adulţi cât şi de copii, elevi ai şcolilor de muzică din Bucureşti şi din ţară), ateliere, transmisii, proiecţii de filme şi multe surprize pentru cei mari şi pentru cei mici. Toate spectacolele din Piaţa Festivalului au acces liber.
Ca în fiecare an, sunt şi câteva oraşe din ţară care găzduiesc concerte în cadrul Festivalului Enescu (Sibiu, Iaşi, Bacău, Oradea, Cluj, Ploieşti, Timişoara etc.).

Dar ce să alegi din multitudinea de concerte?
Hai să răsfoim programul festivalului precum paginile unui meniu…
Poate fi un aperitiv, un fel principal sau un desert?
Felul principal sau categoria „Mari orchestre ale lumii’’
În cadrul Festivalui Enescu sunt invitate atât orchestre mari (cu aproximativ 100 membri) dar şi orchestre mai mici (orchestre de cameră).
Seria de concerte intitulată „Mari orchestre ale lumii’’ aduce pe scenă, după cum îi spune şi numele, ansamblurile mari.

La ediţia din 2017 sunt prezente 10 orchestre mari internaţionale (ex: London Philarmonic Orchestra, Filarmonica della Scalla, Orchestre National de France, Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam etc.) dar şi româneşti. Fiecare orchestră susţine două concerte, în seri consecutive, la Sala Palatului (concertele încep la ora 19:30). În cele două seri orchestra prezintă programe cu piese diferite (fiecare seară are alt repertoriu). Ansamblurile care participă la Festival trebuie să interpreteze şi o lucrare compusă de Enescu.
Concertele acestor orchestre sunt adevărate desfăşurări de forţe. Orchestrele au o personalitate distinctă, cu muzicieni profesionişti de înaltă clasă, cu preferinţe/ specializări stilistice pentru un anumit compozitor sau epocă componistică, acestea pot oferi un regal.
Concertele se asemănă unui fel principal de mâncare săţios, lucrat cu trudă şi migală în care descoperi, pe măsură ce înaintezi, o grămadă de detalii, arome şi condimente. Şi îţi astâmpără foamea (de muzică) cu vârf şi îndesat.

Aperitive şi deserturi sau categoria „Recitaluri şi concerte camerale“
În fiecare zi, de la ora 16:30 sau 17:00 au loc la Ateneul Român concerte de tip recital instrumental (un singur instrument solist, ex.: Alexei Volodin – pian) sau ansambluri mici camerale (de la duo, trio, cvartet până la orchestre camerale).
Faptul că aceste concerte se desfăşoară într-un cadru arhitectural deosebit, beneficiind totodată de acustica impecabilă a sălii de la Ateneu, le conferă o atmosferă specială.
Orchestrele care vor cânta pe această scenă sunt remarcabile, câteva exemple: Academy of St. Martin in the Fields, Orchestre de chambre de Lausanne, Philarmonia London etc.
Categoria concertelor „Muzica secolului 21’’ se referă la partituri compuse în această perioadă, o muzică mai puţin familială, uneori mai puţin accesibilă, pentru publicul larg.

Dozate în porţii mici, atât aperitivele cât şi deserturile se pot transforma în piese de rezistenţă pentru o masă specială. Ingrediente ales selecţionate, puse cu atenţie împreună, culori atrăgătoare, arome intense care te invită să le savurezi, în doze concentrate.
Uneori, după un aperitiv făcut ca la carte simţi că te-ai săturat, papilele gustative mulţumesc pentru belşugul îndestulării. Alteori aştepţi o masă întreagă ca să ajungi la desert, acesta fiind etalonul pentru etichetarea unei mese bune. Un desert răcoritor cu fructe sau poate unul intens cu ciocolată din abundenţă sau poate un desert aerat, spumos şi fin, îndelung lucrat. Cu stil diferit dar cu personalitate aparte fiecare.
Concertele, la fel, fiecare cu individualitate şi energie proprie.

Desertul special sau categoria „Concertele de la miezul nopţii”
Să te duci de la ora 22:30 să asculţi un concert de muzică clasică este, fără îndoială, un lucru special.
Să te duci însă la Ateneu ca să asculţi acel concert, este un lucru şi mai special.
Şi ce te faci dacă concertul este susţinut de o orchestră mică, tip baroc, cu 20 de instrumentişti, care cântă pe instrumente vechi? Mister, farmec aparte, parfum plutitor, alt tărâm…. de fapt, fără cuvinte. E musai o astfel de experienţă, un concert la miez de noapte în clădirea splendidă a Ateneului.
Un adevărat Maestru patiser ştie să îmbine detaliul, culorile, texturile, forma, astfel încât mica operă de artă, desertul său, să fie memorabil. 10 linguriţe rafinate, cu gusturi atent echilibrate şi o aminitire pe care papilele gustative o vor păstra o lungă perioadă de timp („Aha, desertul acela special…’’). Aşa sunt şi aceste concerte: delicate, lucrate în filigran şi, în acelaşi timp, foarte puternice, vor deveni etalon în materie de preferinţe muzicale.

Acest material a apărut iniţial în Ziarul Metropolis aici: http://www.ziarulmetropolis.ro/ce-alegi-un-aperitiv-un-fel-principal-sau-un-desert/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *