12 aspecte pozitive ale Festivalului Enescu

12
Festivalul Enescu aşază, de ceva vreme, România pe harta festivalurilor de muzică clasică din lumea largă. Citim topuri în care Festivalul Enescu se află pe locul trei după evenimente precum BBC Proms (Marea Britanie) şi Festivalul din Lucerna (Elveţia).

Ajuns la ediţia cu numărul XXIII, festivalul a avut un trecut tumultuos. Prima ediție a Festivalului Enescu s-a desfășurat în 1958, reper în domeniu, având pe afiş cele mai sonore nume ale muzicii internaţionale, de la momentul respectiv; apoi, pentru următoarele șase ediţii, festivalul a păstrat ştacheta calităţii şi a prezenţei internaţionale (desfăşurat o dată la 3 ani). Din anul 1973 comuniştii i-au ştirbit din faimă şi l-au transformat într-un festival cu prezenţă majoritar românească, purtând stindardul propagandei politice. După ani de izolare şi de pauze, festivalul s-a reluat după Revoluţie, în 1991, în forma sa iniţială (cu prezenţă internaţională de valoare), aşa cum se prezintă şi astăzi. Din anul 2001, Festivalul Enescu se desfăşoară, cu regularitate, o dată la doi ani.
Dar ce aduce acest festival pentru România?

• 1. Pune România pe o hartă internaţională a culturii şi a festivalurilor de acest profil, de prin rang.
• 2. Aproximativ 2.500 de artişti străini (membri ai orchestrelor şi diverşi reprezentaţi ai lumii muzicale precum solişti, dirijori, compozitori, muzicolologi etc.) calcă pragul ţării noastre în calitate de invitaţi. Iar muzicienii occidentali care ne vizitează revin, de multe ori, în vizite private. Mulţi vizitatori rămân plăcut surprinşi de ce găsesc într-o ţară ex-comunistă (venind cu aşteptări scăzute).
• 3. Creşte turismul cultural, deoarece melomanii de peste graniţă vizitează Bucureştiul (agenţiile de turism propun pachete dedicate pentru această categorie de turişti străini).
• 4. Creşte notorietatea României asociată cu un eveniment cultural de anvergură (prin menţionări în mass-media internaţională, de-a lungul timpului, precum CNN, Euronews, BBC, Mezzo, The Guardian, Gramophone).
• 5. Cresc vânzările în mediul horeca prin intermediul turiştilor străini, fie ei artişti sau simpli turişti (hoteluri, restaurant, cafenele, baruri etc.) şi a lucrurilor conexe legate de Festivalul Enescu sau legate de Bucureşti ori de România (CD-uri cu muzică, cărţi, suveniruri etc.).
• 6. Prosperă zona educativă şi nivelul cultural (atât prin intermediul concertelor din sălile de concerte, dar şi prin existenţa concertelor din Piaţa Festivalului susţinute de elevi şi studenţi români, dar şi de invitaţi străini; prin intermediul master-classurilor, workshopurilor ţinute de artiştii de talie internaţională sau alte manifestaţii culturale) prin conectarea la lumea internaţională, la arta interpretată la un nivel foarte înalt; expunerea la concerte de cea mai înaltă calitate artistică, de prim rang, nu poate să lase decât urme pozitive.
• 7. Emulaţie artistică în oraşele din România unde participă diverşi solişti, dirijori, ansambluri de renume internaţional (festivalul se desfăşoară, pe lângă București, în alte șapte orașe din țară).
• 8. Se înmulţesc evenimentele conexe creative în jurul Festivalului (ex. artişti vizuali care expun în cadrul proiectelor precum Bucureştiul creativ, în spațiile verzi din fața Ateneului Român și a Sălii Mari a Palatului sau în alte colţuri ale capitalei dâmboviţene).
• 9. Personalitatea lui George Enescu capătă notorietate prin popularizarea muzicii sale (fiecare orchestră mare este obligată să interpreteze o lucrare de Enescu, ca să participe la festival). După interpretarea acestor lucrări în Bucureşti, partiturile (cu un nivel tehnic deloc de neglijat) sunt interpretate şi pe alte scene ale lumii: celebrul dirijor Vladimir Jurowski va deschide stagiunea London Philarmonic 2017-2018, pe 23 septembrie 2017, cu opera Oedip de Enescu (în faţa unui public cu peste 2.000 de spectatori, la Royal Festival Hall). La fel, Orchestre National de France a ales să deschidă stagiunea 2017 de la Paris cu o lucrare semnată de George Enescu, Simfonia Concertantă pentru violoncel și orchestră.
• 10. Personalităţi remarcabile ale scenei mondiale devin ambasadori ai României peste hotare, făcând lobby ţării noastre, după ce au avut experienţe deosebite aici (exemplu: celebrul violonist de origine rusă, Maxim Vengerov, vine pentru a patra oară la Festivalul Enescu)!
• 11. Staruri ale muzicii clasice internaționale, precum Joshua Bell, Anne-Sophie Mutter vor atrage atenţia lumii prin prezenţa lor la festival.
• 12. Prin prezenţa unor nume de marcă ale scenelor internaţionale (atât orchestre cât şi dirijori sau solişti), Festivalului Enescu îşi consolidează notorietatea ca un eveniment de prestigiu, în rândul festivalurilor importante la nivel internaţional.

Acest material a apărut prima dată în Ziarul Metropolis aici:
http://www.ziarulmetropolis.ro/12-aspecte-pozitive-ale-festivalului-enescu/

Foto: Cvartetul Arcadia / Festivalul Enescu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *