10 lucrări Enescu. Festivalul Internațional George Enescu 2019.

George Enescu Festival

 

Evenimente culturale internaționale. În 2019 se desfășoară multe evenimente culturale importante. Plecând de la contextul cultural internațional, anul acesta are loc Sezonul România-Franța între 18 aprilie – 14 iulie (400 de evenimente grupate în jurul francofoniei, cu schimburi culturale, co-producții artistice, educative etc.) dar și Festivalul Internațional de Arte Europalia unde țara noastră are statut de invitat de onoare (vor fi 250 evenimente culturale în perioada octombrie 2019 – ianuarie 2020). Europalia este un festival multidisciplinar (artele spectacolului, arte vizuale, muzică, film etc.) și are multe asemănări cu Festivalul Enescu: ambele se desfășoară o data la doi ani și sunt generații apropiate, Europalia a ajuns la ediția 26 iar Enescu la ediția 24.

Politic și spiritual. Nu mai menționez contextul politic internațional, cu România ce deține Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, dar și vizita istorică de 3 zile a Papei Francisc. Venirea  îndrumătorulu spiritual de la Vatican a stat sub îndemnul „Să mergem împreună”, într-un fel sinergic cu mesajul Festivalului Enescu ce are ca slogan „Lumea în armonie”. Spiritualitate și cultură pulsează la unison.

Festivaluri internaționale din țară. Și, nu uităm, de festivalurile cu tradiție din țară, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu ajuns la ediția 26 (cu peste 70 țări participante), de Gărâna Jazz Festival ajuns la ediţia 23 sau TIFF ajuns la ediția 18 etc.

În timp ce scriu aceste rânduri ascult o muzică de un lirism covârșitor:

 

Cu așa context cosmopolit, Festivalul Internațional George Enescu (care se va desfășoară în perioada 31 august – 22 septembrie) se potrivește cum nu se poate mai bine. Ediția de anul acesta aduce în România peste 2500 de muzicieni valoroși de pe cele mai importante scene ale lumii (având 50 de naționalități!), în 84 de concerte și recitaluri.

Una dintre noutățile de anul acesta (în cea mai extinsă ediție a festivalului de până acum) este și componenta internațională, concret, prezența a 5 țări care vor găzdui reprezentații asociate Festivalului Internațional George Enescu:  Germania, Belgia, Italia, Canada și Republica Moldova. Alături de acestea, alte 10 orașe din țară (în comparație cu 6 orașe participante la ediția anterioară) vor fi alături de Festivalul din București: Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Sibiu, Târgu Mureș, Bacău, Bârlad, Târgoviște, Satu-Mare și Piatra Neamț.

Așadar muzica lui Enescu, cu respirația sa universală, va răsuna întreaga lună septembrie în interpretări ale muzicienilor din toate colțurile lumii, ca o sărbătoare.

Onorând creația marelui compozitor, la festivalul care îi poartă numele, anul acesta vom asculta 32 de lucrări semnate George Enescu în sălile de spectacole din București. Vă încurajez să ascultați cât mai multe dintre acestea.

M-am oprit asupra a zece dintre compozițiile enesciene (sau concerte), pe care le menționez în program, alături de muzicienii și ansamblurile care le interpretează.

 

Rapsodia română nr. 2 în re major

Orchestra Berliner Philarmoniker revine la București și, la fel ca în anul 2015, deschide prima seară a Festivalul, pe 31 august. Acum 4 ani, orchestra l-a avut la pupitru pe Sir Simon Rattle în concertul de la Sala Palatului (un singur concert cu Britten – Frank Bridge Variations și Șostakovici – Simfonia nr. 4). Au fost multe articole în presă: cu cele 11 tone de echipament (cel mai greu din festival) și peste 15 ani de negocieri până ce orchestra să ajungă să urce pe scena din România și ovații cu privire la prestația artistică.

Dirijorul austriac cu origini ruse, Kirill Petrenko este succesorul lui Rattle și vine pentru prima dată la Festivalul Enescu la pupitrul prestigioasei Orchestre a  Filarmonicii din Berlin. În program și celebra Rapsodie română nr. 2 în re major de Enescu, este chiar prima lucrare ce deschide festivalul, așteptăm cu nerăbdare!

Rapsodile române nr. 1 în la major și nr. 2 în re major (ambele opus 11) sunt cele mai cunoscute lucrări orchestrale ale lui Enescu (au fost compuse de acesta pe când avea 20 ani!). Rapsodile nu mai au nevoie de nicio prezentare, acestea îmbină melodii folclorice specifice satului românesc (cântece de joc, doine etc.) dar și cântece urbane, lăutărești, din epocă.  

În caz că nu știați, marile orchestre care urcă pe scena festivalului de la București au obligația să interpreteze cel puțin o lucrare semnată de Enescu în cadrul celor două concerte pe care le susțin.

 

Simfonia a III-a cu cor, opus 21 în do major

Pentru prima dată în festival, impresionanta partitură compusă de Enescu (un mesaj pentru umanitate la finalul tragediei Primului Război Mondial), Simfonia a III-a va fi interpretată de către două orchestre: Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin (dirijor Vladimir Jurowski, pe 5 septembrie) și Orchestra Maggio Fiorentino (dirijor Fabio Luisi, pe 17 septembrie) la Sala Palatului.

Datorită Festivalului Enescu și a directorului său artistic, Vladimir Jurowski, această partitură complexă a început să capete notorietate internațională: a fost interpretată în premieră mondială la Londra în februarie 2015 de prestigioasa London Philharmonic Orchestra, pe scena Royal Festival Hall, la centrul cultural britanic Southbank Centre.

„Este parte din identitatea Festivalului să promoveze muzica lui George Enescu şi, iată, să o ducă peste graniţe.’’ afirma Mihai Constantinescu, Directorul Executiv al Festivalului.

Și drumul consolidării notorietății continuă, simfonia enesciană va fi interpretată în septembrie de cele două orchestra: pe 8 septembrie la Florența și pe 22 septembrie la Berlin (cu participarea Corului Filarmonicii George Enescu).

 

Simfonia a II-a și Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră 

Este interesant să urmărim ce partituri abordează de acum înainte dirijorii care s-au aplecat asupra Simfoniei a III-a la edițiile anterioare ale Festivalului Enescu (V. Jurowski în 2013 iar V. Petrenko în 2015) deoarece lucrarea este una extrem de densă, provocatoare pentru orice dirijor sau muzician „una dintre cele mai dificile simfonii pentru orchestră din întreg repertoriul”, așa cum a declarat dirijorul Vasily Petrenko.

Anul acesta dirijorii și-au îndreptat atenția asupra altor lucrări semnate de Enescu: Vladimir Jurowski va dirija Simfonia a II-a de Enescu (dar reia și Simfonia a III-a), alături de Orchestra Simfonică Academică de Stat „Evgeny Svetlanov” din Rusia pe 11 septembrie și dirijorul Vasily Petrenko care va avea în program Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră op. 8 cu Orchestra Filarmonicii din Oslo, la violoncel fiind Johannes Moser, pe 14 septembrie 2019.

 Festival-George-Enescu-lucrari-recomandari

„Vox Maris” opus 31

Cea mai veche orchestră simfonică din Londra, celebra London Symphony Orchestra, sub bagheta dirijorului Italian Gianandrea Noseda (Principal Guest Conductor LSO), interpretează pe 3 septembrie poemul „Vox Maris” la Sala Palatului alături de Corul Academic al Radiodifuziunii Române.

„Glasul mării” este un poem simfonic pentru tenor, cor și orchestră care durează 26 minunte și este dedicat marii pianiste românce Elena Bibescu. Conform declarațiilor sale, compozitorul a lucrat mai bine de 15 ani la această lucrare narativo-descriptivă.

Și, cum veștile bune circulă repede, am aflat că orchestra LSO a decis să includă „Vox Maris”, în repertoriul său internațional.

Și, o altă știre: London Symphony Orchestra se află printre cele 10 orchestre nominalizate de Gramophone pentru categoria Orchestra Anului (urmează votul publicului iar rezultatul îl aflăm pe 7 septembrie 2019).

 

Baladă pentru vioară și orchestră

Unul dintre marii muzicieni ai lumii, Maxim Vengerov este totodată și unul dintre prietenii Festivalului, îndrăgostit de personalitatea lui Enescu și de publicul român (de la participarea sa din anul 2001 revine aproape la fiecare ediție).

La fel ca și Enescu, Vengerov își exprimă personalitatea artistică în mai multe zone, pe lângă cea de solist, este și dirijor și profesor. Consideră că predatul muzicii este cea mai importantă dintre acestea. Și, conform unor declarații ale sale, Vengerov ia în considerare pe viitor și compoziția, Enescu fiind unul dintre idolii săi.

După ce la ediția din 2017 Maxim Vengerov a interpretat la vioară, alături de pianistul Vag Papian, Sonata a III-a de George Enescu, pe 11 septembrie la Ateneu acesta va interpreta Baladă pentru vioară și orchestră de Enescu fiind totodată și dirijorul Filarmonicii din Monte-Carlo.

 

Sonata a III-a pentru pian și vioară, variantă orchestrală

Anul acesta Orchestra de Cameră Pelléas din Paris (care se concentrează pe repertoriul francez al secolelor 19 și 20) va interpreta o variantă orchestrală semnată de Valentin Doni a Sonatei a III-a pentru pian și vioară în la minor, opus 25 (în caracter popular românesc). Concertul va avea loc în data de 5 septembrie la Ateneu, ora 16:30 (seria Recitaluri și concerte camerale). Sonata este una dintre cele mai cunoscute piese semnate de Enescu, lucrare dedicată memoriei violonistului Franz Kneisel.
Există o înregistrare specială a acestei Sonate, din anul 1943, în interpretarea compozitorului, acompaniat la pian de Dinu Lipatti.

 

Șapte cântece pe versuri de Clément Marot

Pe 9 septembrie o putem asculta pe carismatica soprană de origine letonă Kristine Opolais interpretând Șapte cântece pe versuri de Clément Marot semnate de G. Enescu.

Celebra soprană pe care The Telegraph o numește „cea mai bună soprană de Puccini a momentului” revine la festival (în 2017 a fost prezentă pentru prima dată).

‘’Șapte cântece pe versuri de Clément Marot’’ este o lucrare compusă de Enescu în formulă pentru tenor cu acompaniament de pian, piesele au fost orchestrate însă în diverse variante.

 

Suita nr. 1 pentru orchestră în do major opus 9

Orchestre National de France sub bagheta dirijorului Ion Marin va interpreta la Sala Palatului pe 7 septembrie Suita nr. 1 pentru orchestră în do major op. 9. Suita este foarte cunoscută pentru partea care deschide succesiunea suitei, puternicul Preludiu la Unison.

Lucrarea a fost dedicată compozitorului Saint-Saëns și a fost dirijată la București pentru prima dată de compozitorul însuși, Enescu avea atunci 22 ani (în 1903).

 

„Impresii din copilărie”- Andantino Malinconico – Sonata a III-a în la minor pentru pian și vioară

Pe 8 septembrie la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă București puteți intra în atmosfera intimă a unui concert cameral special, în care se cântă Enescu și Ravel.

Trei muzicieni vor da glas partiturilor enesciene: Grigor Asmaryan pian, Ștefan Șimonca-Oprița vioară (un arădean talentat, foarte tânăr, la vârsta majoratului) și celebrul violinist francez David Grimal.

Este foarte posibil să fi ascultat Suita Impresii din copilărie pentru vioară și pian (una dintre lucrările de maturitate a lui Enescu), la fel și Sonata a III-a în la minor pentru pian și vioară „în caracter popular românesc”, însă lucrarea Andantino Malinconico este mai puțin cunoscută. Este o piesă scurtă  precum o șoaptă ușoară de vară sau o metaforă lirică, sosită parcă din alte sfere. Are o sensibilitate aparte, specifică universului enescian.

 

Uvertura de concert în la major opus 32

Concertul de pe 22 septembrie 2019 de la Sala Palatului, avându-l la pupitru pe dirijorul Tugan Sokhiev în fața celebrei orchestra olandeze  Royal Concertgebouw Orchestra, include și lucrarea Uvertura de concert în la major pe teme populare românești op. 32 de Enescu.

Orchestrea din Amsterdam Royal Concertgebouw Orchestra închide festivalul (așa cum a mai făcut-o la mai multe ediții), aceasta fiind cotată drept una dintre cele mai bune din lume, un ansamblu ce se mândrește cu un sunet aparte (pe lângă tehnica impecabilă). Cei aproximativ 120 membri ai orchestrei provin din peste 20 de țări.

George Enescu și Yehudi-Menuhin
George Enescu și Yehudi Menuhin

 

Despre muzica lui Enescu. Cu toate că a trăit și compus în secolul 20, multe dintre lucrările lui Enescu sunt scrise parcă pentru generațiile următoare, pentru secolul 21. Unele lucrări par mai greu de înțeles, dar, pe măsură ce le asculți, an de an, sunetele capătă parcă înțeles, se deschid către tine. Este precum un proces de înțelegere prin acumulare și asimilare de informații, cu magnetism.

Ca să asculți muzică clasică nu trebuie însă să studiezi cărți și tratate de muzică, important este să fii deschis, să asculți și să fii prezent. Atât.

Muzica lui Enescu este o resursă inepuizabilă de creativitate iar pe măsură ce înaintezi în universul enescian descoperi lucruri noi, înțelesuri noi, cu frumuseți de pe alt tărâm. Frumusețea nu se arată uneori de la început, dorește să fie cucerită.

 

Când cântăm Oedipe acum, uneori este greu a spune dacă este o compoziţie din secolul 19, 20 sau poate 21, are toate elemente. Pentru mine, cel mai important aspect în ceea ce îl priveşte pe Enescu – compozitorul, este faptul că a reuşit să găsească, să dezvolte şi să concluzioneze un limbaj muzical foarte, foarte personal, aceasta într-un timp în care în jurul lui existau atât de multe influenţe posibile, de la toţi compozitorii pe care îi cunoscuse şi îi întâlnise. Cu toate acestea, muzica este a lui şi a nimănui altcuiva. Aceasta este pentru mine marea valoare a muzicii lui Enescu.’’ Festivalul Enescu 2017. Interviu cu dirijorul Vladimir Jurowski, 4 septembrie 2017, România Muzical.

 

Înregistrări on-line în interpretarea lui George Enescu. Găsiți AICI un stream Radio România Muzical dedicat lucrărilor enesciene care îl au ca solist sau ca dirijor chiar pe George Enescu.

Așteptăm cu mare nerăbdare interpretările partiturilor enesciene în viziunea ansamblurilor și soliștilor invitați.

Ne vedem în sălile de concerte!

 george-enescu-festival-vioara

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *