Reorchestrare Concurs Enescu 2020. Și Manifesto în căutarea frumuseții.

Din noianul de informații ce vin fără stavilă din lumea infinită a ,,on-line-ului’’ în care suntem prinși de cinci luni încoace… răsare o invitație-e-mail cu un ecou special în alte timpuri și lumi ,,Concursul Enescu își lansează online Provocarea la adresa pandemiei’’. 19 august, data evenimentului, este o zi cu semnificație, se împlinesc 139 ani de la nașterea compozitorului al cărui concurs îi poartă numele.
Mesajul stârnește o reacție imediată, ca și cum un vechi prieten bate la ușă. Și deschid degrabă larg ușa.

19 august 2020 ora 11:00 mă așez confortabil în fața laptopului pentru transmisia live. Și realitatea se transformă în câteva minute, sau cum să zic, timpul încremenește în timp sau uită de el… pe când cuvintele meșteșugite și pline de inspirație umplu un spațiu care parcă de asta avea nevoie.

Provocarea – Manifest lansat de Concursul Enescu. Concursul George Enescu a lansat o provocare prin care ne invită pe toți să răspundem: cum păstrăm și cum apărăm frumusețea și frumosul în viața noastră în aceste vremuri tulburi în care frica de pandemie și efectele sale invadează spațiul public și personal.

Vreme de aproximativ patru ceasuri, personalități de pe tărâmul artei și culturii au încercat să răspundă acestei provocări, împărtășind trăiri, vulnerabilități, căutări, cu găsiri, negăsiri sau regăsiri pe vremuri de pandemie.

Cuvinte despre viață și artă, cu destăinuiri personale, fragile și sensibile, cu stări și emoții la care nu ne-am gândit sau pe care unii dintre noi le-am trăit dar nu le-am glăsuit (poate nu am știut cum) dar uite că au găsit alții glasul să le scoată la lumină și să le articuleze așa cum se cade. Și chiar dacă multe discursuri erau în notă de tristețe, melancolie, nesiguranță, revoltă sau poate tocmai de aceea, ele au creat o stare specială, de bine. Un fel de stare tămăduitoare de împreună și umanitate (creată într-un mediu virtual dar cu un dor nebun de offline), pe drumul căutării de cuvinte potrivită întru apărarea frumuseții.

Cuvintele așezate roată au croit o partitură nevăzută cu note de… miraj, inspirație, zâmbet, frumos, empatie, binecuvântare, conectare, umanitate, gând bun, trăire, loc de mai bine, vibrație, speranță.

Cu o baghetă fermecată, Muzica, prin Concursul Enescu, a mijlocit o întâlnire unde Frumosul a fost pretextul iar Cuvântul a fost cel care ne-a ajutat să ne reconectăm, să rezonăm la unison pentru simțirea lui Împreună.

Câteva răspunsuri la Manifesto

Concursul Enescu a organizat trei întâlniri online în care oameni speciali din lumea culturii și artelor au vorbit despre ce reprezintă frumosul în viețile lor și despre cum a trecut fiecare prin perioada în care am fost închiși în case. Pentru fiecare, timpul, energia, comunicarea, oamenii, faptele mici de zi cu zi și lipsurile din această perioadă au rezonat într-un anumit fel.

Gândul meu zboară acum spre un posibil proiect în care toate aceste mărturii să fie transcrise în cuvinte (din formatul video) ca să putem da mai departe această ,,carte-inspirație’’ aducătoare de frumusețe și bucurie.

Sunt declarații atât de frumoase prin firescul lor, pline de vulnerabile și fragilitate și totodată puternice și mobilizatoare. Mărturiile sunt cu atât mai pline de semnificații și mai vii cu cât vin de la profesioniști din zone diverse (cu limbaje culturale diferite): compozitor, dirijor, violonist, pianist, soprană, dramaturg, actori, coregraf și dansator, artist plastic, producător de film, jurnalist cultural, critic de film, promotor de cultură.

---

Dau tonul unui astfel de demers, un fel de intro din cuvinte cheie și câteva fraze și vă invit să urmăriți filmulețele în întregime – pe site și rețelele sociale ale Festivalului și Concursului Internațional George Enescu.
Momentan întreaga înregistrare este disponbilă pe acest link: https://bit.ly/2EmeGYz 

Selecția de mai jos este extrem de timidă și restrânsă în comparație cu discursurile și dialogurile propriu-zise. Îmi permit un intro însă, din câteva măsuri.

<< Există în om această energie pe care eu o numesc IMAGINAȚIE. Omul, prin imaginație (și bineînțeles prin forța sa de a transmite, de a se readapta) poate prezerva ceea ce noi numim acum frumusețe. Deci, să nu fim foarte triști, să avem încredere în noi, în capacitățile noastre de a reîncepe o pagină (dacă va fi cazul) și de a prezerva ceea ce este esențial. Pentru că frumusețea este un concept abstract, el se declină prin mii și mii de acte personale interioare, prin relații… nici nu știm prea bine ce este frumusețea. Singurul lucru pe care îl știm este că fără ea viața își pierde, în mare măsură, sensul.” >>
(Matei Vișniec, poet și dramaturg)

<< Frumusețea pentru mine s-ar putea rezuma (dacă nu mi-ar fi frică sa rezum lucrurile) la o anumită deschidere spre a ASCULTA. >>
(Maia Morgenstern, actriță)

<< Frumusețea este în noi, în primul rând, și cred că indiferent de nivelul de apropiere, energia pe are ne-o dă un om în dialog trece peste acea nevoie fizică de a ne simți. >>
(Cristian Lupeș, dirijor)

<< Prin faptul că am fost despărțiți [public de artiști], într-un fel, simt că am fost aduși mai aproape. […] Frumusețea este acolo, însă trebuie să fii dispus să o vezi și poate chiar acest timp mai mult care ne-a fost dat, din această pauză, ajută. >>
(Mihai Ritivoiu, pianist) 

<< Frumusețea, bineînțeles, că este acolo. Frumusețea, dacă o raportăm la acest hiatus nefericit care a fost reprezentat de această pandemie, frumusețea a constat în primul rând de apropierea de cei dragi. […]

Din punct de vedere profesional, intelectual, pot să spun că a adus și avantaje, dar cel mai mare dezavantaj a fost că am simțit absența unui reper, îmi lipsea ,,de ce-ul’’ sau mai degrabă ,,pentru ce-ul’’. […] Termenele sau aparițiile în fața publicului creau un fel de act de tensiune și ne motivau să lucrăm determinat, cu un anumit scop, care este un resort psihologic deloc de neglijat. >>
(Tiberiu Soare, dirijor)

<< Pentru mine, frumusețea vieții are legătură în totalitate și e una dintre condițiile imuabile și răsplățile CURIOZITĂȚII.
Despre tine, despre ceilalți. Cred că, prin curiozitate te vindeci de ură, te vindeci de negativism și reușești să vezi mai multe puncte de vedere. >>
(Ana Ularu, actriță)

<< Lucrul extraordinar pe care mi l-am amintit în această perioadă, care m-a marcat și care continuă încă să mă impresioneze se cheamă simplu, SOLIDARITATE […] și ÎMPREUNĂ. >>
(Ada Solomon, producătoare de film)

<< Acest împreună, despre care vorbea Ada, mă uluiește cât de neîmpreună ne-am regăsit. […] Obligația spre adaptare mi se pare un lucru foarte pozitiv. […] Niciodată nu am avut atâta timp pentru mine și deodată nu am mai avut timp.
M-am redescoperit, în ceea ce nu mai știam că sunt, și probabil că toată lumea a trăit acest sentiment, al CITIRII ÎN SINE ÎNSUȘI. […] Curajul personal este foarte important în acest moment. >>
(Gigi Căciuleanu, dansator și coregraf)

 

<< Perioada aceasta mi-a dat ceva ce nu aveam (și foarte mulți nu aveam), un cuvânt extrem de simplu: LINIȘTE. Noi trăiam într-un vacarm extraordinar nu numai în afară ci și în înlăuntru nostru. >>
(Medeea Marinescu, actriță)

 

<< Frumusețea nu a plecat și nu va pleca niciodată din viața noastră. […]
[Perioada pandemiei] din contră, te pune într-o stare de motivare de a depăși starea prezentului înspre un viitor mai luminos.
Apropos de spiritual, ce zicea Căciuleanu, această căutare spirituală continuă se amplifică și devine mai stringentă, tocmai pentru că este un prezent care te apasă. >>
(Mircea Cantor, artist plastic)

 

<< Cel mai important lucru în perioada aceasta a fost PERSEVERENȚA. >>
(Irina Margareta Nistor, critic de film)

 

<< Am redescoperit sau am descoperit, în sfârșit, ce înseamnă TIMPUL. >>
(Marius Manole, actor)

<< Am descoperit frumusețea în această perioadă și din VULNERABILITATE. […] Recunoscându-ne vulnerabilitățile în aceste luni […]  am reușit într-adevăr să ne conectăm mult mai ușor unii cu ceilalți. >>
(Marius Constantinescu, jurnalist)

<< Frumusețe înseamnă acel sentiment de liniște, satisfacție și imensă bucurie  […]  prin muzică și artă, în general. […]  Iar ceea ce IUBEȘTI trebuie să aperi. >>
(Bianca Ionescu, soprană)

<< Pentru un artist, evident, primul lucru care vine în minte, lucrul pentru care trăim, respirăm, existăm, este arta pe care o slujim. […] Realitatea dură a fost aceea că se poate trăi, la propriu, și fără spectacole, filme, concerte… Dar pentru cât timp? Asta este o întrebare foarte importantă. >>
(Alexandru Tomescu, violonist)

<< Frumosul este o forță misterioasă de care avem nevoie fiecare (că recunoaștem sau nu) și pe care încercăm să o cunoaștem și să o apropiem în viața noastră. […]  Frumosul este un atractor straniu, iau acest termen din teoria haosului. […]  Nu aș putea-o defini [frumusețea] dar cu toții o simțim și cu toții o căutăm în viața noastră. O găsim sub forma iubirii, plăcerii, pasiunii, satisfacției, sunt foarte multe forme.
Sunt compozitor și încerc să creez premisele unei frumuseți în mișcare. […]   Drumul către frumos este, până la urmă, din punctul meu de vedere, cheia. >>
(Dan Dediu, compozitor)

 

<< În ciuda tuturor evidențelor, viața e îngrozitor de frumoasă. […] Prin muzică, am căpătat curaj. […]
Ce am înțeles din pandemie este cât de valoroasă este ÎNTÂLNIREA CU CELĂLALT. Orașul este un spațiu comun al întâlnirii cu celălalt și cultura și orice act artistic poate să amelioreze viața noastră în interiorul orașelor. Și mesajul ARCEN […] de anul acesta este ,,Nu putem fi sănătoși fără să fim fericiți’’. Și evident, nu putem să fim sănătoși fără frumusețea vieții pe care cumva am fragilizat-o și am sacrificat-o în timpul stării de urgență și pandemiei și către care ne putem întoarce altfel, și poate mult mai sinceri, mai deschiși să trăim lucrurile astea într-un mod bun și împreună cu ceilalalți. >>
(Edmond Niculușcă, fondator ARCEN)

<<  Nu am stat și am așteptat vremuri mai bune pentru că vremurile, până la urmă, le facem noi. ,,Noi suntem MAI PRESUS DE DESTIN – așa cum a spus George Enescu’’ [parafrază la Oedipul enescian ,,Cine este mai presus de Destin? Omul’’]  […]
Este o frumusețe care rezultă din munca noastră. >>
(Mihai Constantinescu, director executiv Festivalul George Enescu)

Păstrez în minte mesajul propus de Concursul Enescu ,,Music must go on’’ sau ,,Muzica trebuie să continue’’.

---

---

Desfășurarea Concursului George Enescu ediția 2020
Ediția de anul acesta a Concursului Internațional George Enescu va fi reorganizată în două etape: între 29 august și 20 septembrie 2020 (conform calendarului inițial) într-un format online. Anul viitor, 2021, în luna mai, vor avea loc semifinalele și finalele fiecărei secțiuni.
Concertul de deschidere și etapele de anul acesta vor fi exclusiv online și gratuit.

Concursul George Enescu funcționează ca o platformă internațională de lansare pentru viitorii interpreţi ai lumii și de promovare a lucrărilor marelui muzician român în rândul noii generații de artiști din toată lumea. Concursul Enescu este o completare firească a Festivalului George Enescu, cel mai important eveniment cultural internațional organizat în România.

Concursul are patru secțiuni (vioară, violoncel, pian și compoziție) iar standardele internaționale după care este organizat îl poziționează în vârful ierarhiei evenimentelor de gen desfășurate în peisajul muzicii clasice din România.