Restaurante din București – ceva pentru toate gusturile

În ultimii ani, scena gastronomiei românești este reimaginată de câțiva tineri ambițioși, care au făcut studii de bucătărie în străinătate sau au lucrat în restaurante renumite ale lumii. Ei caută elemente identitare și surse de inspirație în rețete vechi, ingrediente de sezon, tehnici de gătit etc. astfel încât să aducă pe masă ceva valoros, cu emoție, rădăcini, experiență, și un gust cu personalitate.
Pe lângă aceste restaurante care fac parte din valul ,,noua bucătărie românească’’ s-au dezvoltat în oraș și mici bistrouri cu ofertă comfort food care pun accent pe folosirea ingredientelor românești în rețete mai mult sau mai puțin tradiționale, cu iz urban. Bineînțeles, ca în orice capitală europeană dinamică, Bucureștiul nu duce lipsă de locuri cu gusturi din bucătăriile lumii.
În cei șapte ani de existență, restaurantul KAIAMO a atras numeroase recunoașteri internaționale: de la menționarea în 50 Best Discovery (parte din The World’s 50 Best Restaurants), La Liste, la titlul Great Chef of Tomorrow acordat de Gault&Millau România 2019 și JRE 2024 pentru chef și proprietar Radu Ionescu-Fehér.
,,Bucătăria locală este precum un creuzet, în care toate popoarele ce au străbătut aceste meleaguri și-au lăsat amprenta și au diversificat tot ce numim azi cultul gastronomiei românești. Pentru noi, pentru KAIAMO, viziunea, ideologia și inspirația din spatele meniului actual, intitulat <<Parisul de Est>>, privește metaforic spre trecut, când bucătăria bucureșteană era la apogeu, concretizată și conturată de influențe puternice dinspre Vest, într-o incercare de a contura viitorul României dintr-o simplă farfurie. ’’ spune Radu Ionescu-Fehér, absolvent Le Cordon Bleu Londra.
În atmosfera elegantă a restaurantului fine dining, farfuriile inspirate din rețetele perioadei interbelice par niște opere de artă. Omagiul adus bucătăriei românești poartă nume jucăușe, cu simboluri și jocuri de cuvinte în meniul tasting: Salata ,,Boeuf” cu homari (rețetă din 1941), La Blouse Roumaine (simboluri Matisse), Strassman & Escoffier, Sarmaua pe fugă, Savarină cu Capsa Pusă etc.
Restaurantul Soro Lume își construiește filosofia și meniul plecând de la o cercetare a ruralului, cu accent pe micro-regional. Chef și co-proprietar Mihai Toader desfășoară de câțiva ani un proiect de cercetare pe teren: merge în sate și studiază tehnicile vechi de gătit. Informațiile sunt trecute apoi prin filtrul său creativ, iar rezultatul final este o mâncare cu un gust aparte. Inedit este faptul că mâncarea este gătită la foc de lemne, fără tehnică modernă. În curte se află cuptoare tradiționale românești: ogeac oltenesc cu țest, cuptor moldovenesc, plită mănăstirească, grătar și afumătoare
ardelenească.
Restaurantul are un meniu scurt a la carte, dar și tasting menu. Pate de sturion (pește local, afumat in-house), Balmoș din ușa stânii, Porc glazurat (gătit peste noapte în cuptorul cu lemne, cu sos de usturoi copt în jar şi varză în trei texturi), Gulaş de organe, Dulcele imprevizibil (Cremă de creier de vițel, crumble, fructe pădure, busuioc). Soro Lume este un loc cu atmosferă prietenoasă, casual, iar toate ingredientele și băuturile sunt de pe teritoriul României.
Restaurantul fine dining La Hambar este o destinație pentru foodies dornici de explorare, care vor găsi o experiență gastronomică rafinată în mijlocul unei păduri, la 35 km de București, pe domeniul Singureni Manor. Chef Alexandru Dumitru, Chef of the Year 2019 – Gault&Millau România, lucrează meniuri de degustare plecând de la ingredientele locale de sezon. Restaurantul are și grădină proprie, plus o fermă cu vite și oi (maturează in-house carnea). Meniurile de degustare se schimbă frecvent, în ton cu anotimpurile: cu ciuperci (gălbiori, hribi, vineciori, trufe etc.), vânat, legume și ierburi de sezon. Preocupat de foraging, Alexandru Dumitru folosește des ingrediente din flora spontană precum urzici, leurdă, ștevie, măceșe, flori de soc etc.
,,Rutina cu care eu aleg sau schimb meniurile a evoluat până în punctul în care acum aleg să mă ghidez după rânduiala bunicilor până într-acolo că țin cont și de posturi/ dezlegări și mai ales de organizarea de care ei dădeau dovadă în gospodărie, cât și în risipa minimă pe care o făceau,” spune Alexandru.
De-a lungul anilor, Pastry Chef Ana Consulea a fost desemnată ,,cel mai bun chef cofetar/ patiser’’ de toate publicațiile locale de specialitate și de ghidul internațional Gault&Millau în 2019. Cu școală de patiserie în Franța, Ana este și ambasador Elle&Vire Professionnel în România. Pe lângă deserturile inspirate de bucătăria franțuzească, din 2011, Ana și-a propus la Zelateria să redea savoarea cofetăriei românești.
,,Am conturat două direcții, sub forma a două game de prăjituri pe care le-am revizitat ținând cont de tehnicile și produsele moderne. Pe de o parte gama de prăjituri istorice românești cu origini antebelice, așa cum sunt Regina Maria, Carmen Sylva, George Enescu și Take Ionescu – deserturi create special de către cofetarii vremii pentru nume importante ale scenei politice sau culturale. Cea de-a doua gamă a fost a prăjiturilor din „Epoca de Aur” – cunoscute în perioada comunistă și bine întipărite în memoria gustativă a oaspeților noștri, pe care ne-am propus să le facem mai bine și mai bune decât ni le aminteam – Carpați, Amandina, Savarina, Profiterol, ciocolata de casă sau fondante. La Zelateria ne dorim să descoperiți noua cofetărie românească, revigorată, echilibrată, elegantă și plină de emoție,’’ încheie Ana.
Din 2019, Noua condus de Alex Petricean – Chef of the Year 2018 – Gault&Millau România, pune în lumină gusturile locale. De la deschidere, restaurantul păstrează ,,România în farfurie’’ – platoulhartă împărțit în regiuni, cu o reprezentare gustativă pentru fiecare, care se schimbă frecvent.
Din iulie 2025, chef Vlad Pădurescu semnează direcția creativă a restaurantului Kané. O bucătărie farm to table care pune accent pe ingredientele de sezon. Vlad a urmat stagii la restaurante internaționale precum L’autre Pied, The Fat Duck și Faviken. Parte din același val de bucătari creativi cu experiență internațională care pun în valoare ingrediente locale sunt și chef Andrei Chelaru (recent a deschis restaurant Cambun), chef Alexandru Iacob și chef Daniel Pălici.
Cel mai nou fine dining din oraș este Éto condus de chef Sorin Stoica (cu experiență în Danemarca la Jordnaer, MAD Academy etc.), situat într-o vilă elegantă, renovată, din 1912. Bucureștiul gastronomic ascunde și mici restaurante sau bistrouri, unele mai puțin cunoscute publicului larg, dar apreciate de foodies.
Hidden gems cu meniuri comfort food care pun în lumină terroir-ul, prin ingrediente românești sau rețete locale. Majoritatea colaborează direct cu mici producători. De trecut pe listă: Băcănia Veche – delicatese și grădină, Mahala, Papila, Dumicat [între timp, iulie 2026 – închis]. Petra aduce meniuri nostalgice din comunism, Bucătăria Local Food propune ingrediente zonale, din Buzău – cârnați de Pleșcoi-IGP, babic etc., plus o listă de 20 spumante românești la pahar.
În meniurile restaurantelor, vinurile locale stau la loc de cinste. Nu de puține ori, cramele românești au primit recunoașteri internaționale (la Decanter 2025, au primit medalii 105 vinuri românești).
Bucătăriile internaționale nu lipsesc din peisajul bucureștean. Câteva locuri micuțe, cu gusturi alese: MAT tacos artizanal, Yuki japanese home dining, nepalez Machhapuchhre, Korean BBQ Jeonjuu, pizza napoletană contemporană Centrale Pizza, 5 o’clock tea la Bergamot și cele mai faimoase eclere din oraș, French Revolution.
Pentru iubitorii de cafea de specialitate, Bucureștiul este the place to be. Platforma europeană Coffee Trip număra în toamna 2025 aproape 100 cafenele de specialitate în oraș, comparabil cu Berlin, Paris sau Barcelona.
Cu alte cuvinte, Bucureștiul gastronomic are multe de oferit, spor la explorat si degustat!
credit foto 1: Kaiamo – Platon, fotograf culinar; foto 2 – Chef Radu CM Ionescu-Fehér, Kaiamo restaurant, credit M. Buta; restul fotografiilor, locațiile menționate.
Acest articol a apărut pentru prima dată în revista companiei aeriene HiSky (nr. noiembrie 2025-ianuarie 2026), aici.

















