13 Puncte Gastronomice Locale au primit titlul de ,,Păstrători de patrimoniu’’ 2026

Între 17-19 iulie 2026 am fost invitată la Astra Multicultural 2026, care a avut loc în Sibiu la Muzeul în aer liber Astra, eveniment dedicat minorităților etnice din România.

În cadrul evenimentului au avut loc și o Conferință a Punctelor Gastronomice Locale, o festivitate de premiere – decernarea „ PGL – Păstrători de tradiții creative“ și un Târg al PGL-urilor.
La finalul articolului găsiți și un scurt video cu imagini de la toate activitățile în jurul PGL-urilor.

 

Pe scurt, despre Puncte Gastronomice Locale/ PGL

Punctele Gastronomice Locale/ PGL reprezintă o inițiativă pusă la cale şi transformată în lege în 2018 de Ivan Patzaichin, Teodor Frolu și echipa lor, cu sprijinul antropologului Vintilă Mihăilescu.

„În urmă cu mai bine de un deceniu, am creionat împreună cu Ivan ideea unui traseu culinar în Mila 23 ca instrument de capacitare a turismului local. Știam încă de atunci, amândoi, că specificul cultural îmbogățește experiența turistică. Nimerisem, fără să vrem, peste noțiunea de „turism experiențial” și acest sâmbure de idee a înflorit în conceptul de Punct Gastronomic Local – nu degeaba PGL-ul numărul 001 („La Lucica”) se află în Deltă, la Mila 23, la Muzeul Ivan Patzaichin. Iată că, 10 ani mai târziu, se confirmă ce bănuiam noi atunci: succesul vine odată cu îmbrățișarea caracterului locului, cu păstrarea patrimoniului și cu îndrăzneala de a gândi creativ în perimetrul oferit de tradiție”

– Teodor Frolu, vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, organizația care a inițiat demersul legislativ, a definit și promovat conceptul de „punct gastronomic local”.

Un Punct Gastronomic Locale/ PGL poate fi un mic nucleu de dezvoltare rurală. Un loc unde poţi savura gusturi locale cu personalitate ṣi să simţi spiritul locului într-un mod natural, firesc, prin oameni și istorisirile lor.

Un PGL îi ajută pe vizitatori să înțeleagă mai bine comunitatea, nu doar să consume niște produse. PGL-ul integrează în experiența oferită în jurul mesei și povești, obiceiuri, obiecte, arhitectură etc.

Ce este un Punct Gastronomic Local?

Un Punct Gastronomic Local are niște reguli după care își desfășoară activitatea, câteva dintre ele:

• este un loc în mediul rural unde iei masa gătită de cei ai casei, din ingrediente de sezon și rețete ale locului.  Altfel spus, un PGL este o gospodărie autorizată care oferă mâncare tradițională celor care îi trec pragul.
• PGL-ul poate fi gospodăria/ casa cuiva – poate fi într-o livadă, la o fermă, stână, o cramă etc. Nu trebuie să aibă locuri de cazare, PGL este un loc unde iei masa. În țară, pe teren, veți găsi și pensiuni care deschid și PGL.
• Un PGL nu este restaurant și nu funcționează ca un restaurant (nu este deschis cu program zilnic, nu are un meniu extins din care alegi). PGL funcționează cu un meniu sezonier fix (de principiu, trei feluri). Nu veți mânca burger la PGL, ci mâncare cu rețete locale, pe care și oamenii locului le fac pentru ei.
• Prețul unei mese la un PGL îl afli de la gazdă și este un cost de persoană pentru un meniu fix. Pot fi anumite produse pe care le poți cumpăra de la PGL și pentru acasă (ex. siropuri, dulcețuri etc.)
• Trebuie să faci rezervare la un PGL înainte cu cel puţin o zi, deoarece totul se gătește proaspăt, doar pentru numărul de oaspeți care au făcut rezervare – este și un proiect antirisipă alimentară.  Sunt PGL-uri care au deschis doar în weekend.
• Ca principiu, minim 30% din ingredientele folosite trebuie să fie din gospodăria unui PGL, restul ingredientelor vin de la vecinii din zonă, mici producători locali (cu autorizație/ înregistrați sanitar-veterinar). PGL-ul încurajează dezvoltarea locală. Dacă majoritatea ingredientelor sunt de la supermaket, nu știu dacă mai vorbim despre un PGL.
• Proprietarii și membrii familiei prepară și servesc mâncarea direct oaspeților. Nu veți vedea mulți angajați la un PGL, precum la restaurante, totul este la scară mică, sunt implicate gazdele locului.
• Conform regulilor. la masă la un PGL pot fi simultan 15 oaspeţi, nu se merge cu autocarul.
• Un PGL obține un document de înregistrare sanitar-veterinară de la A.N.S.V.S.A. iar cei care lucrează acolo fac anual analize medicale etc.

UTILE, info pe care le-am găsit de-a lungul timpului (completeți, în comentarii, dacă știți și alte resurse)

Poți găsi detalii despre PGL-uri, aici:

• ANSVSA: infopgl.ro
• Proiect independent, La Gazdă (toate PGL-urile din țară): lagazda.ro
• Asociația Gastro Local (promovează PGL-uri din zona Brașov, dar și din țară și au anumite reguli interne): gastrolocal.ro
• Fundația Conservation Carpathia – PGL-urile din zona Munților Făgăraș: pglfagaras.ro

Detalii despre PGL – Călăuze de Tradiții Creative/ Păstrători de patrimoniu: traditiicreative.ro

 

 Plăcinte – PGL Gastro Local Caprițele lui Robert, Vrancea

 

Ce se întâmpla azi cu Punctele Gastronomice Locale

În România sunt astăzi (iulie 2026) aproape 750 Puncte Gastronomice Locale/ PGL în 39 de județe.

Cele mai multe PGL-uri sunt în Brașov (122 – în iulie 2026), dar sunt și zone la extrema celaltă – ex. Călărași și Ialomița nu au nici unul.

Dacă anul trecut au fost opt PGL-uri recunoscute de inițiatorii legii PGL-urilor (Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23/ Rowmania) pentru standardele pe care le-au trasat în zonele lor, anul acesta se trece la nivelul următor. Cele opt PGL-uri recunoscute în 2025:

– PGL La Părău, Hărțăgani (Țara Zarandului),
– PGL Cobor – Șura-n Bucate (Țara Făgărașului),
– PGL Hai la Saivan, Vama (Bucovina),
– PGL Maria din Poiana Novăț, Vișeul de Sus (Maramureș),
– PGL La Grisha, Ghindărești (Dobrogea, Constanța),
– PGL Lipovenesc, Jurilovca (Delta Dunării),
– PGL Casa VLC Bilbor (Toplița)
și PGL Cămara Chivuței, Sadu (Mărginimea Sibiului).

Puteți vedea povestea fiecărui PGL în parte în episoade dedicate – în podcastul video,  aici, Amintiri Gustoase.

În prezent, rețeaua PGL-urilor numără 21 de exemple de bună practică, dintre care opt au fost identificate în cursul anului 2025 și 13 în prima jumătate a acestui an, în urma unui apel de înscrieri din partea inițiatorilor – Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23/ Rowmania.

Sunt 13 PGL-uri care au primit titlul de „Păstrător de patrimoniu” în urma unor evaluări online plus interviuri, iar fiecare PGL va avea la intrare o plăcuţă de lemn cu acest nume.

Ba mai mult, toate aceste PGL-uri vor intra într-un program de mentorat și vizite din partea unei echipe de experți (oameni cu diverse specializări – de la siguranța alimentului, la experți în dezvoltare comunități și agricultură țărănească, antreprenori în gastronomie și bucătari, comunicare etc.).

Orice PGL din țară poate completa formularul de evaluare şi poate intra în programul de mentorat, pentru etapele următoare.

Formularul de evaluare: aici.

Care sunt cele 13 PGL-uri „Păstrător de patrimoniu” 2026

Recunoașterea publică a excelenței culturale și gastronomice a acestor PGL-uri a avut loc în cadrul conferinței „România Tradițiilor Creative – Punctele Gastronomice Locale”, organizată la Sibiu pe 17 iulie 2026 de Complexul Național Muzeal ASTRA și Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, în contextul festivalului Astra Multicultural.

Iată care sunt premianții:

1. PGL Casa Filip – Sarichioi, Tulcea, Dobrogea de Nord
2. PGL Acasa La Maya – sat Eftimie Murgu (ex-Rudăria), din Caraș Severin, Valea Almăjului, Banat
3. PGL Căprițele lui Robert – Răcoasa, Vrancea, Ținutul Vrancei
4. PGL Elena din Deal – Tiha Bârgăului, Bistrița-Năsăud, Valea Bârgăului
5. PGL Maria Bidian – Bistrița-Bârgăului, Bistrița-Năsăud, Valea Bârgăului
6. PGL Sanda lu’ Mărișica – Sângeorz-Băi, Bistrița-Năsăud, Ținutul Năsăudului
7. PGL Meșendorf 65 – Meșendorf, Brașov, Colinele Transilvaniei
8. PGL Grădina cu de toate – Veseud, Sibiu, Colinele Transilvaniei
9. PGL Casa Boema – Vața de Sus, Hunedoara, Țara Zarandului
10. PGL LuciAna – Densuș, Hunedoara, Țara Hațegului
11. PGL Nopcsa’s Grill Santamaria – Bărăștii Hațegului, Hunedoara, Țara Hațegului
12. PGL La Nuța și Ionică – Lunca, Neamț, Ținutul Zimbrului
13. PGL Verde de Nadășu Casa Ciup – Nadășu, Cluj, Țara Calatei.

Aceste PGL-uri pun în valoare și aduc împreună:

– atât componenta de gastronomie (de la ingrediente, la rețete locale, meniu sezonier, produse certificate sau atestate etc.),

– la cultura sau povestea din spatele farfuriei (originea reţetelor, legătura cu patrimoniul local, cercetare și documentare, spaţiu și estetică – măsura în care locul în care se ia masa – ex. arhitectura, amenajarea interioară, mobilierul, textilele, decorul- reflectă identitatea și tradiţiile zonei etc.),

– dar și legătura cu comunitatea locală (colaborarea cu producători și meșteri locali, promovarea comunităţii locale – recomandarea activă a altor obiective, produse și obiceiuri din zonă, implicarea copiilor și tinerilor în activităţile PGL-ului, fie prin vizite școlare și ateliere etc),

–  spirit antreprenorial (parteneriate și apartenenţa la reţele – ex. Slow Food, GAL, asociaţie turistică judeţeană, inovaţie într-un sens responsabil – capacitatea de a aduce tradiţia în prezent fără a o deforma: reinterpretarea unor reţete vechi cu ingrediente sau tehnici ușor actualizate, crearea unor experienţe noi care păstrează esenţa locului și răspund în același timp gusturilor și nevoilor vizitatorului de azi etc.).

Citește mai multe detalii aici: traditiicreative.ro

Câteva idei de la Conferința Punctelor Gastronomice Locale

„Prin evenimentul de la Sibiu continuăm demersul început în 2025: acela de a transforma patrimoniul culinar într-un instrument viu de dezvoltare pentru comunitățile care îl păstrează. Ne propunem să construim o rețea de Puncte Gastronomice Locale ghidată de criterii clare, exemple concrete și acces la expertiză, demonstrând că gastronomia autentică nu este un simplu produs turistic, ci o formă pură de identitate. Rolul nostru este să o ajutăm să rămână vie. Muzeul ASTRA este spațiul ideal pentru această conversație, deoarece tradițiile culinare ale satelor românești nu aparțin trecutului, ci prezentului și viitorului, iar patrimoniul trăiește, înainte de toate, prin oamenii care îl practică”,

Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra din Sibiu

Printre vorbitorii la conferință a fost și Ivona Patzaichin, pe care am văzut-o prezentă de fiecare dată la evenimentele Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23/ Rowmania, care duce mai departe proiectele și moștenirea tatălui său.
Proiectele asociației le găsiți aici: rowmania.ro

În cadrul conferinței au fost și prezentări susținute de PGL-uri cu o mai mare notorietate dovedită de-a lungul anilor (unele dintre ele au pus pe hartă sate mai puțin cunoscute, pe care le-au transformat în destinații turistice), care au împărtășit din experiențele lor și au vorbit despre PGL ca motor de dezvoltare economică, precum Lipovenesc din Tulcea și La Grisha Ghindărești Constanța.

Dar și comunități active precum WeWilder by WWF (cu o săptămână înainte de eveniment am avut bucuria să le trec și pragul) – care au povestit despre Cooperativa Gugulandia care strânge micii producători din Armeniș și ne-au povestit și detalii de cercetare – ex. porumbul sticlos care are cu 40% mai multă proteină decât soiurile hibrid pe care le găsim pe piață.

WeWilder este un proiect care a început cu reintroducerea zimbrilor în sălbăticie (azi sunt 200 zimbri în libertate în munții Țarcu), dar care azi adună și comunitatea de oameni în proiecte cu responsabilitate.

Citește despre WeWilder, am scris și aici: Banatul Montan – gusturi, locuri și oameni

Printre invitați a fost și Florica Zaharia, doctor în arte vizuale, Conservator Emerit al Muzeului Metropolitan de Artă din New York, fondatoarea Muzeului Textilelor din Băița – Hunedoara, care a vorbit despre numeroase ștergare (de bucătărie, merendar, de culme, de perete, de rudă, de fereastră sau ușă) și impactul lucrurilor din jurul nostru.

Antropologul Camelia Burghele (autoarea cărții ,,Sarmale si serotonina’’ – despre un mainstream gastro-cultural) a menționat conceptul despre care se vorbește frecvent în cercurile internaționale ,,cultura puținului’’/ the culture of enough care este o valoare a mileniului trei (care promovează cumpătarea, sustenabilitatea și renunțarea la risipă – principii pe care bunicii și strămoșii noștri le aveau într-un mod natural), dar și despre recuperarea tradițiilor care pot fi cititite în cheia unui tip de patriotism.

La conferinţă au fost prezenți şi reprezentanți ai Agenției Naționale a Zonei Montane – ei sunt cei care oferă gratuit, în format fizic și online cursurile pentru deschiderea unui PGL.

Nu mai știu cui aparţin, două citate aproximative din cadrul conferinței PGL-urilor care mi-au rămas în minte:

,,PGL-urile/ tradiţiile nu înseamnă neapărat întoarcere în trecut, ci modernizare şi perspectiva spre viitor”

,,Să decidem ce punem la muzeu, dar mai departe, tradiţia e vie, nu statică”

Mâncăruri și surprize faine la Târgul Punctelor Gastronomice Locale

Participanții la târgul PGL-urilor, în cadrul Astra Multicultural:

• La Sâvulică, Arpașu de Sus, Sibiu, Țara Oltului
• PGL La Lucica, Mila 23, Delta Dunării
• PGL Căprițele lui Robert, Răcoasa, Vrancea, Țara Vrancei
• PGL Maria Bidian, Bistrița Bârgăului, Țara Bârgăului
• PGL Nopcsa’s Grill Santamaria, Săcel, Hunedoara, Țara Hațegului
• PGL Sanda lu’ Mărișica, Valea Borcutului, Bistrița-Năsăud, Țara Năsăudului
• „Călătorie prin bucătăria romaii”, Fundația „Ion Cioabă”
• PGL Casa Boema, Vața de Sus, Hunedoara, Țara Zarandului
• PGL Acasă la Maya, Eftimie Murgu/ ex-Rudăria, Caraș-Severin, Valea Almăjului.

Fiecare PGL avea alocată o zonă, cu o tăbliță de lemn unde era trecut numele său și un material tipărit cu bunătățile pe care le-a adus la târg.

 

Cel mai impresionant discurs și apariție în cadrul târgului a fost un spaniol românizat (de 12 ani în România) – de la PGL Nopcsa’s Grill Santamaria, Săcel, Hunedoara. Dintre cei prezenți, vorbea cu cel mai mare patos despre frumusețea locurilor unde stă, despre Țara Hațegului, îndrăznesc să zic, un adevărat ambasador de țară.

Și nu pot să nu amintesc și câteva bunătăți: de la Vărzare (plăcinte cu cartofi sau varză, care aveau şi-un strop de slăninuţă) de la PGL La Părău, sat Hărțăgani, comuna Băița, Hunedoara, la Tocană de capră şi hribi, plus râșcovi muraţi, dar şi mici de capră și oaie de la PGL Gastro Local Caprițele lui Robert – Vrancea, la ficat de miel în prapur – Sibiu, pită de casă la cuptor – care avea branză și ou deasupra, de la Bistriţa – Sanda lu’ Mărișica, Punct gastronomic Local, balmoș și tocăniță de ciuperci la PGL Maria Bidian din Bistrița.

M-am reîntâlnit cu proprietarii PGL Acasă la Maya, pe care îi vizitasem cu o săptămână înainte la ei acasă, în satul Eftimie Murgu/ ex-Rudăria, puteți citi aici despre explorările mele în Banatul Montan.

Și multe plăcinte, turtă cu urdă, brânzoaice, mălai dulce, chiar și-un porc la proțap, gulaș, găluște (sarmale), bulz, gogoși și alte bunătăţi.

La eveniment, Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23/ Rowmania a adus și trei canotci 10+1 (ambarcațiuni hibrid ce au rezultat din ,,prietenia” dintre lotcă și canoe) care au plutit lin pe lacul de la Astra Sibiu. Am fost onorată să vin pe drum alături de ambarcațiunile zvelte și să văd cum atrag atenția pe șosea ca un magnet (cred și eu, la circa zece metri lungime de unduire).

Și am admirat un curcubeu de final de zi, după ploaia care m-a prins chiar în canotcă, clar, cu noroc.

 

În loc de încheiere, mesaje printre rânduri

M-am bucurat să mă reîntâlnesc şi întâlnesc la Sibiu cu dragi creatori de frumos şi bunătăţi.

Și, mai presus, m-am bucurat să aud la scenă deschisă, sau să simt printre rânduri, mândria multora dintre cei care au Puncte Gastronomice Locale.

Multor oameni din țară li se par ,,firești” (a se citi – țărănești/ neatractive/ banale) mâncărurile lor de acasă (tocmai că au crescut cu ele, le-au văzut des) – pita tradițională, ciorba, tocana, sarmalele și cozonacul de la bunici. Dar uită că ele se fac diferit, au rețete diferite în funcție de fiecare zonă a țării. Și asta înseamnă bogăția cu care ne putem mândri și totodată unicitatea fiecărei zone. Aceste lucruri ne diferențiază față de alții. Ca să dau un exemplu, numai la acest eveniment au fost prezente cel puțin patru tipuri diferite de plăcinte coapte și prăjite (vezi foto).

Deseori ne lipseşte mândria și încrederea. Mândria pentru ce avem, ce suntem, ce facem, cum facem, ce punem pe masă, ce dăm mai departe. Deseori parcă nu vedem diversitatea și bogăția, poate că e prea aproape de ochii noștri.

Astfel de nuclee de muncă cinstită, cu recunoaştere şi mândrie a acestor puncte de gastronomie locală fac bine.

PGL-urile pot fi exemple de bune practici care cresc comunităţi de bine.

Video de la eveniment:

___________

Despre Rețeaua România Tradițiilor Creative este o comunitate de experți, creatori și antreprenori inițiată în 2016, cu scopul de a identifica modalități de aducere în contemporan a zestrei culturale și naturale a României, ca resursă de dezvoltare economică. Rețeaua România Tradițiilor Creative a fost definită împreună cu Vintilă Mihăilescu, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român și DC Communication, cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, al SNSPA, al Universității din București, al Ordinului Arhitecţilor din România.

Evenimentele au fost organizate de Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23 și Complexul Național Muzeal Astra Sibiu, în parteneriat cu Agenția Națională a Zonei Montane, Fundația Româno – Americană și Asociația de Ecoturism din România.

Întregul demers de explorare și comunicare a rolului de „păstrător de patrimoniu local” pe care îl pot asuma PGL-urile se derulează sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

 

 

Credit foto-video: de-corina.ro

harta PGL, iulie 2026: Ziarul Financiar