15 tendințe pe piața restaurantelor din București 2019. Plus câteva premii și alte bunătăți.

15 tendințe pe piața restaurantelor din București 2019.

 

Cum arată piața horeca în 2019? Ce tip de restaurante au mai apărut în București? Ce mai mănâncă bucureștenii, pe unde se mai duc? Ce fel de evenimente și-au făcut loc în urbe? Restaurantele românești pot concura cu cele de peste graniță? Există recunoașteri internaționale? Și lista de întrebări poate continua.

Am ridicat capacul și am tras cu ochiul la ce se întâmplă în oala ce fierbe la foc mic – la restaurante, cafenele, bistrouri, de prin capitală.

Am făcut o listă cu 15 ’’condimente’’ (sau tendințe, note, observații sau cum vreți să le spuneți) pe care le-am văzut în 2019 în piața horeca.

Împart cu voi ce am observat, mirosit, citit, testat, adulmecat, aflat (bine, bine, am și mâncat), la ce am ridicat o sprânceană sau ce am cântărit ’’cu gust’’. O listă personală, nicidecum atotcuprinzătoare, ce rămâne deschisă. A se asezona mai departe, după preferințe.

Și, pentru că 15 păreau parcă preau puține… am plusat cu câteva ’’observații gastronomice’’ surprinse la nivel mai larg, în țară, dar și câteva internaționale. Adică ce invitați străini ne-au trecut pragul, în ce topuri de prin străinătățuri au apărut restaurante românești și cu ce premii ne-am ales. Găsiți câteva cuvinte și despre conferințe, cărți de specialitate și evenimente din domeniu.

 


 

Un fel de prefață sau context de cultură gastronomică locală. De câțiva ani încoace, apetitul românilor (la nivel general) pentru subiectul ’’gastronomie’’ crește văzând cu ochii. Se tot pun paie pe foc, pardon, există o ‘’infuzie de informații’’ de tot felul: show-uri tv culinare (fie mai bune sau mai puțin bune), seriale Netflix, cursuri (on-line și off-line, în țară or străinătate), cărți de specialitate, canale YouTube etc.

Plus, plus, lucru foarte important, călătoriile în lumea largă, ce completează partea de informații și aduc elementul acela important de autenticitate gastronomică. Iar experiențele pe care oamenii le au peste graniță (cu ingrediente noi, gusturi, servicii etc.) încep să fie explorate, căutate și evaluate în consecință și acasă.

Toate acestea aduc o grămadă de informații, stârnesc curiozitatea papilelor și deschid larg brațele spre tărâmul nemărginit al răsfățului culinar. Odată ce ai pășit aici și ai prins gustul, gata, nu mai e cale de întoarcere.

 

Comentariu: despre covrigării, fast food-uri, shaormerii, burgerii, localuri de prin cartiere, patiserii la colț de stradă, nu fac referire aici, poate altă dată.
Notă: Menționările de nume bucătari nu sunt făcute ’’din auzite’’ sau ’’din cărți’’ ci în urma vizitelor la restaurante (am adăugat exemple de evenimente la care am participat, despre unele am scris articole dedicate/ am adăugat linkuri).
Precizare: pentru că farfuriile au ultimul cuvânt, testați cu încredere din gustul autentic al urbei, aici: Top 25 restaurante deschise în 2019 în București.

Coclintă Brasserie Restaurant
Coclintă Brasserie București, Facebook

Ce am observat în 2019 pe piața restaurantelor din București?

(folosesc termenul ’’restaurant’’ ca nume generic, pentru locații tip restaurant, bistro, braserie, cafenea, cofetărie etc.)

1. Locații DEDICATE UNUI SINGUR PRODUS sau CATEGORII 
Locuri de luat masa în București sunt câtă frunză și iarbă, pentru toate gusturile și buzunarele: mici, mari, cu un anumit specific, de mâncat pe fugă sau de stat pe îndelete, și tot așa.
În ultimii ani, încet-încet și-au făcut loc în București locurile ’’specializate’’ or dedicate unui produs sau categorii.
Dacă în anii anteriori au apărut pe piață locații dedicate unor produse/ categorii precum – pizza napoletană (Mamizza), ecleruri (French Revolution), tarte (Atelierul de Tarte), clătite (Maison des Crêpes), ciorbării, bistrouri pentru vegani și vegetarieni, în anul 2019 au apărut foarte multe și cu o mai mare diversitate.

Și câteva exemple: chifteluțe (Balls), coclinte (Coclintă), produse cu matcha (primul Matcha Bar), restaurante cu pescării (Raionul Floreasca, La Pescaderia by Alioli), bucătărie hispano-bască (Aizkora), italiană din Puglia (Centocittà Floreasca), pasta-fresca din Liguria&Emilia Romagna (Pasta del Popolo) etc.

Semne bune anul are! Stați pe-aproape, zic că de-acum înainte vor fi și mai multe și mai mărunte!

 

2. Piața restaurantelor FINE DINING în creștere și accelerează în 2020
Dacă în anul 2019 au apărut două restaurante fine dining în capitală (Kane și Noua), iată că am pășit în martie 2020 și deja s-au anunțat trei noi restaurante în această categorie (Noeme, Anika, Mat).

Tot anul trecut în octombrie restaurantul Maize – farm to table a aniversat 2 ani pe piață în haine noi, Maize 2.0_19 are o echipă nouă condusă de un talentat Head Chef, Daniel Pălici, ce mi-a atras atenția și m-a făcut curioasă să revin.

Bistro Guxt și-a schimbat numele, s-a mutat într-o locație nouă și s-a repoziționat în zona fine dining – mai exact ’’casual refined dining’’. Noul restaurant se numește Noeme – lansarea oficială a avut loc pe 19 februarie 2020.

Anika Restaurant și-a deschis porțile pe 26 februarie 2020 – restaurantul este condus de Alexandru Dumitru (Cheful Anului 2019Gault&Millau România) alături de somelier Andrei Popa.

Cât de curând se va deschide și restaurant Mat unde vor găti Alexandru Iacob și Cristi Dăscăleanu.

Și o observație, apropos de terminologie: sintagma ‘’fine dining’’ a început să fie folosită la scară mai largă, de multe ori într-un context impropriu. Deseori un restaurant aspirant sau poziționat în categoria de restaurant premium folosește termenul de ‘’fine dining’’, drept echivalent pentru ‘’premium‘’, ceea ce nu este corect.

Fain, fain, fine dining!

 

3. CAFENELELE, se zice că… București e în top 5 în Europa
Cafenelele de specialitate s-au înmulțit în capitală în ultimii trei ani precum ciupercile după ploaie. Iar ritmul rămâne susținut, în continuare. Multe dintre cafenele de pe piață sunt mici-mici, dacă încap trei-cinci persoane înăuntru, dar nu contează spațiul, ci aroma din ceașcă.

Într-un articol din ‘’Romania Insider’’ (din noiembrie 2019), am găsit și câteva cifre: estimează că sunt circa 130 cafenele de specialitate în București. Astfel, cifrele ne plasează undeva în top 5 orașe din Europa (Berlin și Londra dețin supremația la acest capitol, cu mai bine de 200 cafenele de specialitate).

Câteva cafenele deschise în 2019:
CPWHF – Coffee Place with Honest Food (zona Charles de Gaulle), 20 Grams Coffee Roasters (Hala Traian), Das Bob (Romană), Sonder Bucharest (Perla), Zissou Coffee Shop (Cotroceni), Givers Coffee House (Operă) etc.
Acum 2 zile, în timp ce scriu aceste rânduri, s-a deschis cea mai nouă cafenea din oraș: pe 1 martie 2020, Onest Coffee, Calea Dorobanti nr. 220, vis-a-vis de TVR.

Chapeaux, suntem în top bun de cafenele, la cafea bună înainte!

 

4. Meniurile de BRUNCH, tot mai întâlnite
Brunch-urile au ieșit frumos în lume, în lumea capitalei, și sunt mândre foc.
Multe cafenele așază frumos pe mese meniuri de brunch (sau cel puțin niște sandwich-uri și prăjituri).  Nu mai zic de bistrouri, braserii, care au astfel de meniuri dedicate (multe dintre acestea au doar program de zi, de dimineață până la ora 16-17).

Zic câteva locuri unde puteți găsi brunch bun, locații deschise în 2019: CPWHF (Coffee Place with Honest Food), Paninaro (conducere nouă, meniu nou), Stația Universitate (și Stația Floresca, din 2020), B4 Market, Sonder etc.

La bulivar, birjar, la un brunch!

 

5. URBAN FOOD MARKET sau ‘’HUB’’ GASTRONOMIC – 2 new places in town
2019 marchează ’’botezul’’ a două noi zone ce aduc laolată mai multe tipuri de restaurante-baruri-cafenele, Urban Food Markets: Carnivale Food Market de la Timpuri Noi și Agora Floreasca.
Cu un an înainte, pe același principiu, s-a dezvoltat la Piața Victoriei complexul Aviatorilor 8, lângă clădirea guvernului (numără acum cel puțin șase nume).
Urban Food Markets de Mic Paris!

— Am scris despre Carnivale Food Market & Meatic, aici: Restaurant MEATic, by Adi Hădean, acum și în București. La Carnivale Food Market.

 

CPWHF - Coffee-place-with-honest-food
CPWHF – Coffee place with honest food București, Facebook

 

6. Extinderi, LOCAȚIILE CU NUMĂRUL DOI
În 2019 au apărut foarte multe locații cu numărul doi  – adică extinderi ale unor nume cunoscute pe piață, câteva exemple: Das BOB, Vino Bubbles&Tapas, Raionul Floreasca, Restaurant Ciao Niki, Trofic Timpuri Noi (ianuarie 2020), Stația  Universitate, Stația Floreasca (febuarie 2020), La Cocoșatu’ – Clucerului.

Nu pot să nu spun, French Revolution, cu celebrele ecleruri, a deschis locația cu numărul trei.

Un, doi, un, doi, hai și cu trei!

 

7. Restaurante – în zone de BIROURI, cresc odată cu dezvoltatorii imobiliari
Cum Bucureștiul ‘’înflorește’’ la capitolul clădiri de birouri, implicit ‘’înfloresc’’ și locurile de luat masa care apar în aceste zone.
Mâncarea vine pe diverse filiere: firme de catering, cantine ‘’împinge-tava’’, food-courts sau restaurante cu mai multe bucătării.

Scriu și două exemple: în 2019 Stradale by Chef Foa numără nouă locații în București (majoritatea plasate în zone de birouri) și una în Cluj. În zona de birouri Orhideelor – la podul Basarab, a apărut 14th Lane, un food-court cu cinci bucătării cu specific diferit (o parte dintre bucătari sunt străni, provenind chiar din culturile respective) și o cafenea, spațiu ce poate acomoda în același timp 400 de locuri, iar lista poate continua.

Zic să mâncăm bine la birou!

 

8. Asaltul FOOD DELIVERY
2019 a reprezentat un boom al aplicațiilor de livrat mâncare. Și capitala și toată țara s-a împânzit de tolbe galbene, verzi și alte culori, cu mașini, pe biciclete – motociclete-trotinete și alte ‘’ete‘’, într-o forfotă de nedescris.
Nici nu mai știu câte aplicații sunt: Foodpanda (care a preluat și hipMenu), Uber Eats, Glovo, Yellow.Menu, Takeaway.com, EuCeMănânc etc.

Conform unor declarații făcute de curând (februarie 2020), Foodpanda a înregistrat în 2019 o creștere cu 300% a numărului de comenzi, comparativ cu anul anterior. Iar numărul restaurantelor de pe platformă s-a dublat față de acum doi ani, adică a depășit pragul de 2.100.
Mi-a rămas în minte lista cu top trei produse comandate de români în 2019, pe Foodpanda: Pizza Quattro Stagioni, paste carbonara și ciorba de văcuță.

Eh, avem și o ciorbă în top, suntem salvați!

 

9. CIORBĂRIILE
Că tot am pomenit despre ciorbă, au tot apărut în ultimii ani locații unde se mănâncă ciorbe/ supe – o ofertă extinsă de variante.
De obicei sunt locații micuțe cu câteva mese înalte de mâncat pe fugă. Poți lua ciorba și la pachet, uneori găsești și niște sandwich-uri, plăcinte sau produse tip fast-food, să pui alături.
Dacă în decembrie 2016 a apărut prima ’’Ciorbărie’’ (nu uit prima ciorbă de cocoș pe care am gustat-o, alături de pâine neagră cu maia de la Demetra), iată că azi mi-au ieșit la socoteală vreo șapte (dintre acestea, una în afara capitalei, în Iași, și două în franciză).
Între timp au apărut și locații similare: Ciorbe de 10 Floreasca, KiCEN – Ciorbe de Casă (2 locații), Ciorbe și Plăcinte Perla etc.
De urmărit încotro se vor îndrepta ciorbele.
Eu sper să avem grjă mare de ele și să le înmulțim cum se cuvine, să nu le facem zamă lungă!

 

Blid-locanta romaneasca
Blid – locantă romanească, foto: De-Corina blog – Ana Neacșu

 

10. GASTROART/ Cosmin Dragomir: cărți, conferințe și restaurant
Unul dintre cei mai activi ’’jucători’’ într-ale gastronomiei este editura Gastroart – care și-a propus să reediteze cărți importante din istoria gastronomiei românești dar și cărți de specialitate din domenii conexe.

Tot Gastroart și Cosmin Dragomir (editor Gastroart) au pus la cale mai multe evenimente care au adus la aceeași masă oameni din industrie: ’’Congres Național de Gastronomie și Vin’’ (a ajuns la ediția a III-a), o serie de Conferințe deschise și publicului larg cu tema ’’Identitate gastronomică națională’’ și ’’Șofran Fest’’ (eveniment ce a sărbătorit identitatea etnică a României prin gastronomie și muzică).

În ton cu ceea ce propovăduiește, Cosmin Dragomir a deschis și restaurantul BLID – locantă românească (chiar de ziua națională a Gastronomiei și Vinului) unde sunt scoase la lumină și așezate frumos în farfurie rețete vechi ale gastronomiei noastre. O informație importantă: aproximativ 80% dintre ingredientele folosite aici provin de la producători locali mici și medii.

Să nu uităm că, Cosmin Dragomir (Gastroart) alături de Cezar Ioan (Vinul.ro) și Chef Nico Lontras (Rare Food Services) sunt cei care au inițiat și au pus umărul la implementarea unei legi și astfel avem și noi ’’Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului’’.

În 2019 am serbat pentru prima dată această zi. Nu uitați să treceți în agendă de acum înainte, prima duminică din octombrie închinăm pentru mâncarea și vinul din România!

Pentru mai multe informații despre gastronomia românească și rețete vechi, iată câteva titluri recente ale editurii Gastroart:
prima traducere în limba română a celei mai vechi cărți de bucate tipărite pe teritoriul României (aparține unei femei), cu cea mai veche rețetă de sarmale de la noi, cea mai veche rețetă de varză a la Cluj, cea mai veche rețetă de pâine: Cărticica meseriei de bucătar (Carte de bucate tiparită la Cluj în 1695, Sofia Tofeus); Prima carte de bucate tipărită în Moldova în română: Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzzi – 200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodaresti (an 1841); Constantin Bacalbașa – Retete interbelice;  Maria Maurer – Carte de bucate (an 1849), Antologie de texte esențiale pentru istoria gastronomiei românesti (cuprinde texte publicate între 1885 – 1939 care analizează alimentația poporului român) etc.

 

11. EVENIMENT – Degustare de Brânzeturi Românești, Revino
Amintesc un eveniment pe care îl găsesc extrem de important pe piață (și o zonă care va căpăta avânt): Degustare de Brânzeturi Românești, organizat de Cheese & Wine – Revino, proiect coordonat de Alina Iancu. Un eveniment precursor al unui eveniment mai amplu care va avea loc în 2020, dedicat brânzeturilor artizanale din România: Cheese & Wine Show.

Piața brânzei românești nu înseamnă telemea, brânză de burduf și brânză fermentată și cam atât. Ea este mult mai dezvoltată dar nu prea o cunoaștem. Există mici producători în țară care prepară tot felul de brânzeturi/ cașcavaluri în cantități mici, producții artizanale.

La evenimentul de degustare brânzeturi românești artizanale din noiembrie 2019 au fost prezenți 10 producători din țară, mai jos vă las și numele acestora: Manufactura de Brânză, Cund – Transilvania; La Colline, Feleacu – Transilvania, De la Ferma, Unirea – Transilvania;  Atelier, Hochland – Transilvania; Five Continent srl, Horezu – Oltenia; Tinutul Călimanilor, Șaru Dornei – Bucovina; Zada – Brânză cinstită, Rădăuți – Bucovina; Asociația Curtea Culorilor, Sârbova – Banat; Artesana, Tecuci, Moldova; Vanbet, Vaslui – Moldova.

Treceți în calendar Revino Cheese & Wine Show 21-22 noiembrie 2020.

La brânză înainte!

 

12. Restaurante cu EVENIMENTE diverse – cu tematici, degustări, Chefs invitați etc.
Restaurantele din București au început să anime atmosfera din ce în ce mai des cu evenimente speciale pe care le promovează ușor prin intermediul social media (Events pe Facebook, în special). Pe lângă evenimentele dedicate sărbătorilor și zilelor naționale (1 martie, 1 mai, 1 decembrie etc.), au apărut evenimente diverse precum: degustări de la anumiți producători, food & wine pairing, meniuri speciale care se concentrează pe un anumit tip de produs, un Chef invitat etc.

Dau și câteva exemple la care am luat parte în 2019: Mesange Fromagerie – prezentare și degustare de 8 brânzeturi artizanale franțuzești cu Larent Mons (de la Mons Fromager Affineur – companie ce produce, selectează și maturează brânzeturi artizanale în Franța, încă din 1964), eveniment cheese & wine pairing (cu 5 brânzeturi europene și vinuri de Drăgășani, făcute de Oliver Bauer la Crama Bauer), la Blid, locantă românească – o cină inspirată de rețete vechi românești ce folosesc organe de animale (chef invitat Ileana Braniște) etc.

— Despre Mesange Fromagerie citiți aici: Mésange, bistro-fromagerie în București, e mare brânză!
— Interviu video Oliver Bauer, Crama Bauer aici: Interviu video #5 întrebări – Oliver Bauer, crama Bauer

 

13. Cine la 4 mâini/ 4 hands dinner
Anul trecut conceptul ’’4 hands dinner’’ a luat un mare avânt în locațiile din capitală.
Prevăd un 2020 cu multe astfel de evenimente, prânzuri/ cine ‘’la 4 mâini’’, curând vor deveni obișnuință în multe restaurante.
Amintesc câteva evenimente de acest tip, care mi-au atras atenția în 2019.

Salut cel dintâi un proiect deosebit desfășurat pe parcursul întregului an, ’’2 women Chef’’ cu Oana Coantă (de la Bistro de l’Arte Brașov, este și Woman Chef of the year 2019 – Gault&Millau) și Mara Elena Oană (de la Viscri 32 – White Barn), pe alocuri și cu invitați care au gătit alături de ele.

Au fost șapte cine itinerante (în Brașov, Viscri, Sibiu, București) care s-au construit plecând de la principiile slow food (cu rețete zonale sau locale, cu ingrediente locale de sezon etc.). M-am bucurat să particip la o astfel de cină delicioasă la Sibiu – tasting menu cu 6 feluri de mâncare.

O altă cină care rămâne pentru mine pe raftul de amintiri gastronomice importante, este un Surf &Turf – 6 courses care a avut loc la restaurant Kaiamo București în august unde au gătit Adi Hădean și Radu Ionescu.

Tot la Kaiamo a avut loc un 4 hands dinner cu un invitat special, Chef Colin Westal – un Master Chef adevărat ce a lucrat la restaurante cu 3 stele Michelin, care este și profesor la renumitul institul gastronomic Le Cordon Bleu din Londra. Chef Colin Westal și Radu Ionescu au pregătit un meniu fine dining de degustare 8-courses.

Colin Westal este un profesionist desăvârșit, atent la fiecare detaliu (am avut ocazia să stăm de vorbă și să îl și văd gătind: m-a uimit precizia la fiecare mișcare și informațiile/ explicațiile tehnice pentru fiecare gest – chimie, fizică etc.), un gentleman cu o atitudine relaxată și în același timp cu un ascuțit simț al umorului, britanic.

Alte evenimente  de tipul 4 hands dinner au fost organizate de Amuse Bouche cu bucătari români în locații exclusiviste din țară (precum Zabola, Casele de oaspeți de la Cincșor, Raven’s Nest, Hadar Chalet).

Tot Amuse Bouche a organizat cine colaborative la restaurant Noua din București, cu Alex Petricean alături de Chefs străini precum Maksut Așkar (reprezentant al noii bucătăriei anatoliene) și Ana Ros. Povestea Anei Ros o știți probabil din serialul Chef’s Table – sezon 2, ea este și Best Female Chef 2017 iar restaurantul său, Hisa Franko din Slovenia, este în top The World’s 50 Best Restaurants (pe locul 38, în 2019) – evenimentul a fost organizat cu ocazia aniversării a 120 ani San Pellegrino.

— Nu am scris despre cine la 4 mâini dar am scris despre o cină care a avut loc anul trecut, cu 7 feluri de mâncare – meniu dedicat Festivalului Internațional G. Enescu care s-a desfășurat în septembrie 2019: Festival Enescu by Kaiamo. Fine dining în 7 acte.

 

14. MOȘTENIRE GASTRONOMICĂ ROMÂNEASCĂ inspirație pentru bucătari
Patrimoniul gastronomic românesc (cu rețete, influențe locale sau regionale, cu ingrediente locale etc.) este privit cu atenție din ce în ce mai mare la nivel local.

Odată cu valorizarea ingredientelor, vine și partea de sezonabilitate, cumpărare din surse ’’curate’’, responsabilitate față de mediu și risipa alimentară etc. Sper să crească cât mai mult această tendință și să ne uităm cu și mai multă atenție la ’’calitate’’ și mai puțin la produse ultraprocesate, de masă  (care uniformizează gusturile, multe au valori nutritive sărace etc.).

Atât în capitală cât și la nivelul întregii țări sunt câțiva bucătari creativi care se inspiră din bucătăria românească veche și pun în valoare ingrediente locale, cu ajutorul tehnicilor de lucru moderne.

Unii ‘’stau mai aproape’’ de rețetele originare, alții inovează cu mai mult elan, ducând produsele în zona experiențial – moleculară. Majoritatea sunt atenți la gustul din farfurie (fără să uite de latura estetică), sunt și câțiva bucătari foarte preocupați de latura ‘’vizuală’’ (gustul trecând pe locul secund).

Scriu câteva nume (bineînțeles sunt mult mai multe nume, dar cât să mănânc și eu), poate îi știți, poate nu, recomand să îi urmăriti pe viitor. Am mâncat cel puțin o dată o masa pregătită de aceștia.

Radu Ionescu (Kaiamo București, a primit și titlul Gault & Millau ‘’Marii bucătari de mâine’’), Ioan Bebeșelea (Syndicat Gourmet Sibiu, premiul ‘’Terroir‘’ Gault & Millau), Andrei Chelaru (Fragment Cluj, a primit și titlul Gault & Millau ‘’Marii bucătari de mâine’’), Oana Coantă (Bistro de l’Arte Brașov, ‘’Woman Chef of the Year 2019’’ Gault & Millau – prima oară când se oferă acest titlu în România), Alexandru Dumitru (Anika Restaurant, ‘’Chef of the Year 2019’’ Gault & Millau), Petru Sorin Cucu (Mahala București), Daniel Pălici (Maize București), Alexandru Iacob și Cristi Dăscăleanu (curând la noul – Mat restaurant), Alex Petricean (Noua), Cătălin Bejenariu (Kane).

Mai adaug trei nume (mi-a atras atenția ce am văzut, citit, încă nu am gustat din bunătățile pregătite chiar de ei): Mihai Toader, Mădălina Șanta (Szikra, Sfântu Gheorghe), Raul Vidican (Roca Brună, Arad).

Cu atâta informație în jur, meseria de bucătar și-a transformat percepția în rândul românilor. Dacă în timpul comunismului (și mai pun vreo 10-20 ani mai târziu) era catalogată în zona de meserie – de școală profesională (și nu prea te mândreai cu ea), astăzi s-a transformat într-o meserie aspirațională pentru tineri, e ‘’cool să fii Chef’’.

— Dacă vreți să citiți mai multe despre ghidul Gault&Millau, aici: Top 10 restaurante din România (Gault&Millau) și din lume. 2019. Și cum se fac evaluările.

 

15. Restaurante – mai multă atenție la vizual & alte detalii
La nivel general, se simte o mai mare atenție, o îmbunătățire a părții ‘’vizuale’’ prin restaurante. De la atenția la design-ul locațiilor la platingul din farfurie (proprietarii și-au dat seama de impactul pozelor și distribuirea acestora în social media).

Dacă spațiul le permite, bucătăriile noilor restaurante tind să fie deschise, să vezi ce se întâmplă în bucătărie, să poți urmări ’’spectacolul’’ transformării ingredientelor.

Meniurile parcă nu mai sunt așa de lungi ca altădată, gen ‘’carte de telefon’’ (un meniu mai scurt înseamnă numai avantaje – produse mai proaspete și îmbunătățite/ perfecționate, costuri mai bune etc.).

Asta nu înseamnă că nu mai există restaurante care vând același meniu ’’standardizat’’, ’’uniformizat ’’ cum era în comunism (aceeași ciorbă de văcuță, șnițel cu cartofi prăjiți, ceafă de porc etc.), meniu ce cântărește circa un kilogram, la 100 file.

 

 

Ar mai fi multe de spus despre ce s-a mai întâmplat pe piața horeca în 2019. Printre acestea, menționez că a mai apărut și o școală de bucătărie în București – I.C.D.E Institut Culinaire Disciples Escoffier. Mai sunt și zone pe care nu le-am urmărit atât de îndeaproape dar ele sunt bine-mersi, precum locații dedicate vegetarienilor/ veganilor sau Festivalurile de tip street-food care își continuă ‘’cucerirea’’ întregii  țări (dacă în 2015 debuta primului festival culinar în aer liber, BurgerFest, iată că avem azi un eveniment gigant, The Carnival care este cel mai mare festival street food din Europa).

 

Brunch Asociația My Transylvania, mâncare românească tradițională în sate
Brunch Asociația My Transylvania, foto: Asociația My Transylvania, Gabriela Cuzepan

 

Apăi, nu pot să nu zic și câteva informații de PRIN ȚARĂ adunate!

Scriu și câteva evenimente din țară care mi-au atras atenția:

I. BRUNCH-uri ASOCIAȚIA MY TRANSYLVANIA
Mișcarea slow food, prin Asociația My Transylvania reprezentată de Cristian Cismaru, a ajuns să organizeze brunch-uri în sate în întreaga țara.

În urmă cu aproximativ 12 ani brunch-urile s-au organizat inițial în sudul Transilvaniei. Din 2019 s-a adaugat și Transilvania de Nord, Banat, Dobrogea, Maramureș și Moldova.

— Ce înseamnă brunch-urile My Transylvania citiți aici: Brunch românesc cu povești din sat – Asociaţia My Transylvania

 

II. PRIMA CONFERINȚA SLOW FOOD DIN ROMÂNIA
Mă bucur că am participat la Prima Conferință Slow Food din România, care a avut loc la Sibiu în martie 2019.
Am scris despre subiectele dezbătute, despre proiecte precum ‘’Mic dejun sibian’’, ‘’Ierburi uitate‘’, tur de cultură gastronomică în Muzeul Astra, despre ture botanice și gastronomice în Sibiu, despre o cină slow-food etc.

Citiți aici: Cum a fost la Prima Conferință Slow Food din România, Sibiu 2019 

 

III. FOOD HUB-URI DIN ȚARĂ
Food Hub-urile din țară  reprezintă legătura directă dintre fermieri sau micii producători şi clienții finali. ONG-urile care dezvoltă aceste iniţiative sociale vizitează fiecare producător în parte și se asigură de realitatea din teren (mai exact, că ceea ce fermierii susțin, se întâmplă în mod real și cinstit). Se acordă atenție şi părții de risipă alimentară.

Acum sunt șase food-hub-uri în țară: Nod Verde Cluj, Roade și Merinde Iași, Nord Natural Hub Suceava, Helyénvaló Helyi – Odorheiu Secuiesc, Merindar produse apicole Braşov și ultimul apărut pe listă în 2019, Sibiu Food Hub.

 

IV. Am tras cu ochiul și la câteva CONFERINȚE/ ÎNTÂLNIRI pe subiecte gastronomice care au avut loc în țară, țin să le menționez:
– ‘’Transilvania Gastronomică’’ Sibiu septembrie 2019 (Food Culture Festival care a ajuns la ediția a V-a, organizat de Asociația My Transylvania).
“Building bridges through food” eveniment organizat în noiembrie 2019 de I.D.E.A.L. Evolution Sibiu înseamnă prima ediție a Conferinței internaționale cu vorbitori din 10 țări diferite (lăudabilă această inițiativă privată de acest calibru!).
– “Imbold Nativ” – Festival de gastronomie la sat (Transilvania: Viscri – Sachiz – Meșendorf – Criț), 3-7 iulie 2019.
– Conferința “Pinch of salt” Cluj martie 2019, eveniment ajuns la ediția a doua, dedicat oamenilor care își doresc o afacere în domeniul ospitalității și nu știu de unde să pornească. Pinch of salt înseamnă și podcast, blog, workshopuri, consultanță.
– “Clubul Gastronomic Transilvan” coordonat de Horia Șimon se concentrează pe latura educativă și organizează ateliere și cursuri de specialitate dedicate profesioniștilor din Comunitatea bucătarilor din Cluj. Plus alte evenimente conexe, brunch-uri, târguri cu producători locali etc.
– “Romanian Hospitality Awards” – întâlniri sub forma de mese rotunde, aproape lunar (în diverse oraşe: București, Braşov, Timişoara, Cluj), cu specialişti din industria horeca.

La toate acestea se adaugă și evenimente/ conferințe organizate de publicații de specialitate în capitală și în țară (ex. Trends by HRB, Horeca Insight Magazine etc.), școli de specialitate care organizează evenimente și masterclass-uri (precum Horeca School, ICEP Hotel School) etc.

 

Brasov Bistro de l'Arte
Bistro de l’Arte Brașov, Facebook

 

RECUNOAȘTERI INTERNAȚIONALE

Mai adaug încă o perspectivă: recunoașteri internaționale pentru ce se întâmplă în România sau pentru români ce s-au remarcat la competiții din domeniul horeca, peste graniță.

I. În 2019 România a participat la două competiții internaționale în Italia (cu cinci tineri cu vârste până în 30 ani): “S.Pellegrino Young Chef 2020” (două fete s-au calificat la etapa regională) și “FIPGC 2019 – the World Trophy of Pastry, Ice Cream and Chocolate”.

Echipa tinerilor cofetari români a câștigat Premiul pentru ‘’cele mai bune praline din lume’’ (plus un premiu special oferit de Silikomart), echipa bucătarilor nu a reușit să meargă mai departe.
La competiția San Pellegrino, printre cei șapte membri ai juriului internațional din  etapa regională, a fost și Oana Coantă, de la Bistro de L’Arte din Brașov.

— Am scris aici detalii despre cele două competiții: 5 români la 2 competiții culinare în Milano 

 

II. Bogdan Georgescu (MABÓ Coffee Roasters) a câștigat locul 2 la World Coffee Roasting Champion care a aut loc în noiembrie 2019 la Taipei, Taiwan.

Deci România are un Vicecampion Mondial în prăjirea cafelei, bravos!

 

III. Vă spun și despre un produs, ”Telemeaua de oaie” de la Ferma Cățean din Brașov – a primit Medalie de Bronz la prima ediție a premiilor International Taste Awards, Italia, Brescia. Cifre: 600 de produse în competiție, 31 țări participante, 160 de evaluatori. Bravos, hai cu telemeaua prin lume!

Si iar, nu pot să nu zic aici și că Telemeaua de Sibiu și Cârnații de Pleșcoi beneficiază din 2019 de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), din partea Uniunii Europene. Acum avem șapte astfel de produse românești recunoscute în UE (restul produselor sunt: scrumbia afumată de Dunăre, Novac afumat din Țara Bârsei, Telemeaua de Ibănești, Salam de Sibiu, Magiun de prune de Topoloveni).

 

IV.  Publicația Big 7 Travel a făcut un top 50 al celor mai bune wine baruri din Europa – au fost incluse în clasament două nume din România: 15 A (din București) și Terroirs Boutique du Vin (din Brașov).

Aceeași publicație a făcut recent (în februarie 2020) un top 50 Best Cocktail Bars in Europe 2020 și România este reprezentată de Fix Me A Drink București.

 

V. Recunoașteri/ premii pentru restaurante

Un semn de recunoaștere pentru o piață a restaurantelor care se dezvoltă frumos în țară, este și apariția ghidului international Gault&Millau în România, de doi ani.

În 2019, cinci restaurante din România au primit o distincție importantă, au intrat în top 50 Best Discovery – the best restaurants and bars around the world. Mai exact, înseamnă o extindere a topului care evaluează cele mai bune restaurant din lume, The World’s 50 Best Restaurants. Adică o mie de experți internaționali (o combinație de Chefs, critici culinari etc.), cei care evaluează și cele mai bune restaurante din lume, evaluează și centralizează informațiile și în acest top. Și țara noastră a intrat în această competiție internațională, și unde mai pui că s-a și calificat!

 

Zic să fim mândri, avem trei restaurante din București în 50 Best Discovery: KAIAMO (la aproximativ 1 an de la deschidere!), The ARTIST, Bistro ATENEU (între timp, închis; Chef Alexandru Dumitru care a gătit aici, și-a deschis propriul restaurant, Anika restaurant).

În acest top au intrat și două restaurante din țară: Bistro de l’Arte din Brașov și restaurantul La Calul Alb din Timișoara.

Mi-ar plăcea să citim, auzim, vorbim, vedem mai des știri despre participări și premii pe care membri din industrie le primesc.

Felicitări tuturor pentru trudă și așa rezultate!

 

Despre Kaiamo am scris în luna în care s-a deschis, septembrie 2018 & o revizitare, aici: Restaurant Kaiamo București, cu parizerul pe ziar.

 

A fost un 2019 extrem de ‘’activ’’ și o piață care dă semne că se dezvoltă din ce în ce mai frumos. Una peste alta, zic că suntem pe drumul cel bun, un drum bun, gastronomic.

Poftă bună la explorat!

 

Kaiamo restaurant București
Kaiamo restaurant București, Facebook

 

— Posibil să te intereseze și Top 25 restaurante deschise în 2019 în București. 

 


Copyright: Textele și ideile de pe acest blog pot fi reproduse integral sau parțial doar cu menționarea sursei (nume blog + sursa link).
Tip local:
Gastronomie:
Terasa:
Pozitionare in oras:
Cost fel principal:
Atmosfera:
Rating De Corina:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *