16 fructe și legume s-au testat în 2023 în piețele din București, cifre oficiale!

Mâncarea de calitate este unul dintre subiectele care mă preocupă, dovadă stau materialele din jurul subiectului (articole, podcast video etc.) de pe acest site și din social media.

Sper, cel dintâi (ca orice cetățean plătitor de taxe dintr-o țară europeană), că produsele pe care le achiziționez sunt sigure pentru consum – fie că este vorba despre ce mănânc în oraș, ce pun în coș la supermarket, ce iau de la piață ori comand online. Cât despre alte detalii, ce substanțe nutritive au, dacă legumele au fost crescute în pământ sau în mod hidroponic, câte E-uri au sau nu au (ce scrie pe etichetă), cum se transformă ingredientele dacă au fost preparate termic, din ce semințe provin fructele etc. e o altă discuție.

Susțin produsele românești și micii producători ori de câte ori am ocazia și încerc să îi caut pe cei adevărați, autentici, cu principii. Cred în potențialul ingredientelor românești și în conceptul Slow Food (născut în Italia, răspândit în peste 160 țări) – care promovează hrana ,,bună, curată și corectă”, cu ingrediente locale, de sezon, cu grijă față de mediu etc. Îmi plac piețele, locuri ce oglindesc diversitatea și bogăția fiecărui anotimp și mi-ar plăcea să întâlnesc acolo oamenii cu adevărat implicați în producerea de hrană cinstită și produsele lor ,,curate”.

În ultima vreme, în jurul meu s-au intensificat discuțiile despre calitatea cu semnul întrebării a fructelor și legumelor luate de la piață. De la lipsa de gust, la discuții în jurul unor fotografii cu tomate cu jumătate din mijloc alb, până la probleme de sănătate în urma consumului unor fructe luate din piețe etc., multe dintre acestea dezbătute la scenă deschisă, online.

Nu generalizez subiectul, nu tot ce vine din piață nu ar fi corect. Bineînțeles că sunt în piețe și oameni serioși care îți respectă meseria, pământul cu roadele sale și clienții.

Dar cum să procedeze un simplu om ce merge la piață? Cum să îi găsească pe fermierii care cultivă corect fructe și legume sau fac diverse produse?

 

Câteva dintre subiectele pe care le-am citit, ascultat or discutat în ultima vreme.

Se pare că unii producători nu respectă concentrațiile de substanțe chimice  pe care le folosesc în agricultură (pesticide împotriva dăunătorilor, creșterea producției etc.) și/ sau timpul când produsele trebuie stropite și apoi culese. Dacă produsele sunt culese mai devreme față de termenul menționat în prospect, acele substanțe chimice rămân impregnate în legume-fructe și pot fi dăunătoare sănătății oamenilor. În plus, de la cantități mari de erbicide și insecticide folosite în agricultură și solul poate fi contaminat. De ce nu se fac mai des controale în piețe sau la producători?

O întrebare des întâlnită în discuții: de ce aceste substanțe extrem de toxice se vând la liber în România, în orice sat? Pe când în alte țări europene, lucrurile sunt controlate? În mod similar, așa cum sunt folosite antibioticele la oameni, în același mod ar trebui să funcționeze procedura și pentru aceste substanțe chimice – să existe o rețetă semnată de un specialist, prescripție cu dozaj concentrație și perioadă/ zile de folosire.

În podcastul Vorbe în bucate episod 5 (apărut pe 1 august 2024, puteți vedea aici) am invitat (și) un specialist, un mic producător care este doctor inginer în agricultură ecologică. Am vorbit despre diverse subiecte legate de ce se întâmplă pe piață, precum folosirea substanțele chimice în agricultură, unele interzise în UE (cum este hormonul de coacere Ethrel) și a Neonicotinoidelor (care ucid populația de albine), substanțe care se mai utilizează în România etc.

În aceeași lună, pe 20 august 2024 Inspectorul PRO a publicat o investigație pe subiect – jurnaliștii au mers pe teren, au făcut și analize de laborator (aici înregistrarea) de unde am aflat că unii otrăvesc cu bună știință culturile și pământul, implicit pe noi. Într-o discuție din cadrul materialului, un fitofarmacist spune că tomatele ,,pot fi coapte” de pe o zi pe alta cu acid de baterie, incredibil!

Un articol (care are la bază un studiu) apărut în 2023 semnat de ,,The Habitat Foundation’’ (un ONG care susține dezvoltarea în armonie a comunităților și naturii) – Excessive use of pesticides in Romania and Bulgaria semnalează și folosirea DDT-ului în testele făcute de ei la noi în țară (puteți consulta studiul care este atașat la articol).

DDT-ul este o substanță extrem de toxică interzisă în agricultură în întreaga lume, datorită remanenței în sol peste 10 ani și a toxicității sale, corelată cu diverse boli! Au găsit mostre de sol contaminat și cu DDT în țara noastră – 20 µg/kg, e menționat în studiu.

 

Plecând de la aceste informații și discuții în jurul subiectului, am scris un mesaj și autorităților.

Am trimis trei întrebări, în calitate de cetățean, unde am solicitat informații care sunt de interes public.

Las mai jos răspunsurile pe care le-am primit de la Autoritatea Națională Fitosanitară – din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (atașez, mai jos și răspunsul oficial).

 

Întrebarea nr. 1: Câte controale au fost efectuate în Bucureşti în piețele agroalimentare la categoria fructe şi legume, în anul 2023?

Răspuns: ,,În anul 2023, în piețele din Bucureşti au fost efectuate 16 controale oficiale la fructe și legume.’’

 

Întrebarea nr. 2: Care este cantitatea/ numărul de produse pentru care s-au efectuat analize/ teste de substanțe chimice dăunătoare/ pesticide etc. în piețele agroalimentare la fructe şi legume din Bucuresti în anul 2023? Fără supermarketuri, doar piețe din Bucureşti?

Răspuns: ,,Au fost analizate 16 probe compuse din următoarele produse: mere – 2 probe, ceapă verde – o probă, ridichi – o probă, tomate – 2 probe, spanac – o probă, căpşuni – o probă, pepene verde – 2 probe, pepene galben – 2 probe, vinete – o probă, prune – o probă, ardei – o probă, țelină cu frunze – o probă. Produsele specificate au fost analizate pentru 368 substanțe active în scopul determinării reziduurilor de pesticide în fructe și legume.’’

 

 Intrebarea nr. 3: Analizele concentrațiilor de substanțe toxice pentru legume şi fructe din laboratoarele avizate, după ce standarde/ reglementări se fac în România și din ce an sunt standardele?

Ex. pentru tomate, substanța toxică x trebuie să se afle in intervalul y-z – din ce an sunt aceste standarde cu intervale pentru țara noastră, sau reperele funcționează după reglementări europene?

Răspuns: ,,Conținutul maxim admis de reziduuri de pesticide este reglementat prin Regulamentul (CE) nr. 396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, cu modificările și completările ulterioare, care este obligatoriu în toate statele membre. În acest regulament sunt prevăzute valorile maxime de reziduuri de pesticide, pentru fiecare substanță activă și fiecare produs agricol, peste care produsul devine toxic pentru consumator.‘’

 

Fără doar și poate, este misiune complicată să controlezi toate produsele din toate piețele din capitală.

Și totuși, 16 controale și 16 produse verificate într-un an în București? De necrezut, dar adevărat!

Dacă nu controlezi, nu poți da sancțiuni. Dacă vinzi la liber substanțe pentru agricultură cu un mare potențial toxic, cum controlezi folosirea lor (poate unii fac exces sau nu le folosesc corect)? Dacă nu controlezi, nu știi ce produse ajung la oameni, ce substanțe nocive care pot îmbolnăvi populația și lista poate continua. Dacă acestea sunt cifrele din București, oare cum arată cele din țară?

Voi cum vedeți lucrurile?

Oare cum văd cifrele instituțiile statului, cele care au în grijă sănătatea populației? Câte astfel de instituții sunt? Nu merg și ei la piață?

Ce putem face noi, cei care ne ducem zilele pe aceste meleaguri?

 

 

Foto 1, 2: Markus Spiske, Unsplash

Foto 3: Erwan Hesry, Unsplash