Unde are loc cea mai mare risipă alimentară? HoReCa, retail, în casele noastre?

Pe 9 decembrie 2021 am avut onoarea să fiu moderatorul unei discuții Food Waste: Planificarea meselor, în cadrul evenimentului Food Bloggers Conference.

Subiectul risipa alimentară or food waste este unul extrem de sensibil și consider că ar trebui să ne preocupe pe toți deopotrivă, indiferent dacă avem legătură sau nu cu lumea gastronomiei. Las și în scris cifrele pe care le-am găsit în procesul de cercetare cu privire la acest subiect, poate ne dau de gândit.

Dintr-o perspectivă mai largă, știați că:

La nivel global, aproximativ o treime din alimentele produse pentru consum sunt irosite?
Iar la nivel european (an 2018) estimarea spune că aproximativ 20% din alimente se pierd?

Risipa are loc pe întreg lanțul alimentar (de la prelucrare, fabricare, transport, comercializare etc.)
Și unde credeți că este punctul cel mai sensibil, unde are loc cea mai mare risipă a mâncării?
În zona de transport, depozitare, retail, restaurante?… nicidecum!

Index Food Waste 2021 United Nations (UNEP – United Nations Environment Programme) ne spune că risipa de alimente se întâmplă așa:

61% gospodării – adică la nivel individual, în casele noastre,
26% food service (zonele unde se consumă mâncarea în spațiu public – food court, restaurante, bistrouri, cantine etc.),
13% zona retail.

Și câteva cifre pentru România dintr-un studiu semnat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă 2021 (nu am găsit eșantionul cu detaliile acestui studiu ca să știm atât relevanța, cât și detalii precum populație mediu urban/ rural etc.).

Românii aruncă cel mai mult:

36% mâncare gătită,
17% pâine/ panificație,
4-6% fructe și legume.

Raportul mai spun că 40% din veniturile românilor sunt cheltuieli cu mâncarea iar 33-50% din cantitate ajunge gunoi. Putem extrapola infomațiile și putem spune că românii aruncă/ risipesc până la aproximativ 20% din venituri.
Dacă privim contextul, aceasta reprezintă atât o problemă etică, economică cât și de mediu.

– – – – – – – – – –

Ce putem face acasă ca să evităm să aruncăm mâncarea?

Câteva sfaturi, pe scurt: planificarea meselor (ex. mergem cu lista de cumpărături la piață etc.), consumăm produsele în funcție de data expirării, congelăm (mâncarea gătită se poate congela!), depozităm mâncarea corespunzător, reciclare/ recuperare surplus (putem oferi mâncarea rămasă altor persoane sau unui animal, facem o rețetă creativă cu ingrediente de la o mâncare anterioară etc.)

Și câteva idei practice mici dar mari, la care să te gândești: gătește mai puțin, pune mai puțin în farfurie (și reumple farfuria, dacă e cazul), dacă ai surplus de pâine – taie, fă pachețele mici și congelează etc.

Lupta împotriva risipei alimentare este un proces continuu, nu se întâmplă peste noapte. Cum văd eu lucrurile în acest proces:

Să fim mai atenți la mâncare: în ce situații și de ce o aruncăm, care sunt motivele?
Să trecem de la bune intenții, vorbe și declarații, la acțiuni concrete. Acest lucru ne privește atât pe noi dar include și partea de a fi atenți la ce se întâmplă în jurul nostru – la mame, bunici, prieteni – să le atragem atenția și să le dăm sfaturi, atunci când vedem că aruncă mâncare.
Chiar dacă ni se pare că sunt pași mici, făcuți pe perioade lungi, în mod susținut, se transformă încet-încet în obișnuințe și, cu siguranță, o să vedem și rezultate. Principiul este simplu (același ca și la reciclare), pic cu pic se face marea.

Să nu mai risipim mâncarea – ea reprezintă, de fapt, muncă, sudoare, resurse din natură și bani!

Să respectăm mâncarea!

Invitatele Food Bloggers Conference 2021 în panel Food Trends – Meal planning au fost: Georgiana Ilie – proiect Meal planning de care te poți ține, Andreea Coteț și Corina Rîjniță – proiect @3mesepezi (îl găsiți pe Instagram), Teodora Juravle – Head of Marketing, Electrolux România.

Credit foto: Pexels, Karolina Grabowska