Top 10 restaurante din România (Gault&Millau) și din lume. 2019. Și cum se fac evaluările.
La sfârșitul lunii trecute, specialiști din industria ospitalității, de pe scena internațională și de pe meleagurile noastre, au anunțat clasamente cu cele mai bune restaurante. Luni, 24 iunie 2019, la Avenue 48 București, ghidul Gault&Millau a anunțat câștigătorii din România iar marți, 25 iunie, la Marina Bay Sands Singapore au fost anunțate la cele mai bune restaurante din lume, The World’s 50 Best Restaurants, un fel de Oscaruri într-ale gastronomiei.
Despre Ghidul Gault&Millau România
Ghidul Gault&Millau, prezent în România din 2018, evaluează bucătaria locală, urmărind calitatea, creativitatea și autenticitatea locațiilor horeca.
Gault&Millau a apărut pentru prima dată în Franța, în urmă cu 50 de ani, atunci când doi jurnaliști pasionați de gastronomie (Henri Gault și Christian Millau) au susținut reprezentanții noii bucătării franceze, Paul Bocuse sau frații TroisGros. De-a lungul timpului, ghidul s-a extins în peste 20 de țări și 5 continente.
Primele 5 restaurante din clasamentul din România au peste 15 puncte și 3 bonete:
sunt 3 restaurante din București (Bistro Ateneu, Kaiamo, the Artist) și 2 din Cluj (Baracca și Fragment).
Dacă în ghidul galben de anul trecut, în top a fost un singur restaurant cu 15 puncte, urmat de patru restaurante cu 14 puncte, în 2019 raportul s-a inversat: sunt 5 restaurante de 15 puncte apoi unul de 14 puncte.
Bucureștiul este prezent cu 85 de restaurante (anul trecut au fost 50), mai jos, în ordine alfabetică.
Chef of the year/ Bucătarul-șef al anului Gault&Millau 2019 – Alexandru Dumitru, Bistro Ateneu București.
Ghidul Gault&Millau România. Pe scurt, cum se fac evaluările:
– Cine jurizează. Punctele sunt oferite de evaluatori români și expați care trăiesc și lucrează în România. Din informațiile publicate, pentru ghidul de anul trecut au fost 14 evaluatori români și internaționali (procesul de selecție desfășurându-se pe parcursul a jumătate de an).
– Vizitele. Evaluatorii se duc în vizite “sub acoperire”, fără să-şi anunțe prezența și plătesc ca orice client obişnuit (un fel de “mistery shopper”).
– Procent evaluări. Aproximativ 70% din punctaj reprezintă calificative pentru mâncare și meniu (viziunea Chef-ului, creativitate, sezonalitate, ingrediente locale, complexitate tehnici folosite etc.). Pentru restul de 30% este evaluată atmosfera locației, designul, serviciul, raport dintre calitate și preț etc.
– Sistemul de notare acumulează între 0 la 20 puncte iar în ghid intră doar restaurantele care obțin cel puțin 10 puncte.
– Localuri tip POP și speciale. Ghidul are și o secțiune separată de cea de restaurant, localuri de tip POP: înseamnă locații cu atmosferă relaxată care se diferențiază printr-un design original, cu o anumită specialitate, un meniu autentic de cocktailuri etc.
Pe lângă locațiile din 15 orașe din țară, Gault&Millau 2019 include și o secțiune dedicată unor destinații speciale, cu restaurante care s-au remarcat: Viscri 32 – White Barn and Blue House, Cincsor.Transilvania.Case de Oaspeti, Valea Verde Retreat – Transylvania, Restaurant Canta Cuisine Bușteni, Conacul lui Maldar Horezu, Hotel PRIVO Târgu Mureș.
În cadrul galei s-au oferit 3 premii speciale “Promotorii gastronomiei româneşti”: Asociatia My Transylvania, Editura Gastroart.ro și Asociația Ivan Pațaichin – Mila 23.
Această a doua ediție a Ghidului Gault&Millau conține recenzii pentru 275 restaurante și localuri POP, dintre care 154 reprezintă locații noi (nefiind selectate în 2018). Ghidul costă 49 lei și se poate achiziționa de la librării (ex. Cărturești, Books Express, Diverta etc.) și magazine selecționate.
Găsiți mai jos materiale scrise sau interviuri video de pe blog, cu o parte dintre câștigători:
– Bistro Ateneu (Chef Alexandru Dumitru, Chef of the year), aici: Bistro Ateneu București, cu Chef Alexandru Dumitru (ex-Atra Doftana)
– Kaiamo (Chef Radu Ionescu, Great Chefs of tomorrow), aici: Restaurant Kaiamo București, cu parizerul pe ziar. și aici 7 restaurante deschise la sfârșitul lui 2018 în București
– interviu video cu Oana Coantă (Bistro de l’Arte din Brașov), Women Chef of the year, aici: Interviu #5 întrebări. Chef Oana Coantă.
– Zexe Braserie (Ana Consulea – Pastry Chef of the year) click aici: Duminică cu brunch și prăjituri franțuzești. La Zexe Braserie.
– Mésange fromagerie (trofeu locație POP) click aici: Mésange, bistro-fromagerie în București, e mare brânză!
– Syndicat Gourmet din Sibiu (Chef Ioan Bebeșelea – premiul Terroir 2019), click aici: Top 5 restaurante. Pe unde mai mâncăm ceva bun în Sibiu?
– interviu video Cristian Cismaru, fondator Asociația My Transylvania – premiul Promotor gastronomie românească, aici: Interviu video #5 întrebări – Cristian Cismaru, My Transylvania
Top 10 – Cele mai bune restaurante din lume
Pe 25 iunie 2019 la Singapore – Marina Bay Sands, au fost anunțate cele mai bune 50 restaurante din lume The World’s 50 Best Restaurants!
În top 10 cele mai bune restaurante sunt 3 restaurante din Spania, 2 din Franța, 2 Danemarca, 2 Peru și 1 din Tailanda.
Anul trecut, top 3 a fost: No.1. Osteria Francescana, Modena, Italia, No.2. El Celler de Can Roca, Girona, Spania, No.3. Mirazur, Menton, Franța.
Top 10 restaurante 2019:
No. 1 – Mirazur din Menton, Franța
No. 2 – Noma din Copenhaga, Danemarca
No. 3 – Asador Etxebarri din Atxondo, Spania
No. 4 – Gaggan în Bangkok, Tailanda
No. 5 – Geranium din Copenhaga, Danemarca
No. 6 – Central din Lima, Peru
No. 7 – Mugaritz din San Sebastian, Spania
No. 8 – Arpège în Paris, Franța
No. 9 – Disfrutar din Barcelona, Spania
No. 10 – Maido din Lima, Peru.
Lista întreagă The World’s 50 Best Restaurants click aici.
The World’s 50 Best Restaurants. Pe scurt, cum se fac evaluările.
– Cine jurizează. Academia The World’s 50 Best Restaurants este alcătuită din peste 1000 experți la nivel internațional. Votanții sunt împărțiți în număr egal femei-bărbați și evaluează restaurantele din întreaga lume (harta este împărțiți pe 26 regiuni).
– Regiuni & selecție juriu: Fiecare regiune este evaluată de un juriu ce se împarte, în mod egal, între reprezentanți care provin din 3 categorii: bucătari, critici de specialitate și oameni pasionați de mâncare, foarte bine pregătiți. Sunt 40 votanți per regiune iar minim un sfert dintre aceștia sunt schimbați în fiecare an. Juriul este anonim, se cunosc doar numele coordonatorilor regiunilor (exemplu regiuni: Franța, Italia, Germania, Spania-Portugalia, Turcia-Grecia-Balcani, Austria-Elveția-Ungaria-Slovenia etc.)
– Proces votare: Procesul de votare este amplu și este urmărit și avizat de compania Delloite.
Credit foto 1: Mirazur din Menton, Franța – cel mai bun restaurant din lume, 2019
Credit foto: web-sites Gault&Millau și The World’s 50 Best Restaurants.
zapacitu'
1. Bistro Ateneu: da, este un restaurant special, elegant. Servirea este ireprosabila, de nota 10. Are un design frumos, dar daca ar avea arhitectura interioara de la Capsa sau cercul Militar, ai zice ca esti la un restaurant de lux din Paris, unde se gateste excelent. Iar chef-ul Alexandru Dumitru, alaturi de Alexandru Iacob (ex-Kane), sunt cei doi bucatari, care ar putea ajunge la 17-18 puncte in ghidul prezentat. Si, de ce nu, sa aduca prima stea Michelin pentru un restaurant din Bucuresti.
2. Baracca: da, top 3 din Romania. La Fragment n-am fost, dar dupa parerea mea, Baracca este clar peste Kaiamo si Artist.
3. Fragment: –
4. Kaiamo: este un puctaj umflat, eu nu i-as fi dat mai mult de 13 puncte, plasandu-l la acelasi nivel cu Hadad sau L’Atelier. Dar da, noua bucatarie romaneasca trebuie promovata. Insa sunt curios, in cazul in care restaurantul Noua cu Alex Petricean va prelua rolul de lider al noului curent, oare va mai beneficia Kaiamo de acelasi “push”?
5. Artist: cred ca a punctat maxim la categoria “restul de 30%”, mentionata in articolul curent. Oricum, este un concept aparte in peisajul culinar romanesc, si merita sa fie in top 10.
De Corina
Mulțumesc mult pentru mesaj! Topurile ne dau prilej de discuții, sunt niște păreri, până la urmă.
Și eu am anumite semne de întrebare, apropos de metodologie. Pentru România mi se pare un număr mic de jurați (în cazul în care au păstrat numărul similar cu anul trecut, 14). La fel, nu știm calitatea acestora (bucătari, pasionați de mâncare, care este proporția dintre ei etc.). La nivel internațional, unde piața e dezvoltată, este proporțional bucătari-critici-gurmanzi, într-un număr mai mare (cu cât e număr mai mare și eșantionul de jurați mai rafinat, e mai bună reprezentativitatea). Dar na, este și la noi un început, să privim constructiv, piața va crește în timp. Deja sunt note mai mari, de la un an la altul.
Mă bucur să văd recunoașterea bucătăriei românești & slow food (cu rețete locale, relația cu micii producători etc.).
Părerea mea este ca fiecare să își formeze propria opinie, să testeze cât mai mult! Gastronomia, cu tot ce implică ea, este o experiență personală 🙂